Jurnalismul a murit, trăiască vox populi!

Saso ORDANOSKI
Publicat în Dilema Veche nr. 687 din 20-26 aprilie 2017
Jurnalismul a murit, trăiască vox populi! jpeg

În urmă cu o sută de ani, nimeni nu și putea imagina civilizația fără cai, animalele cruciale pentru transport, agricultură, călătorii, pentru a purta războaie sau pentru a instaura pacea. Cu toate acestea, dacă mîine caii ar dispărea, în zilele noastre nu s-ar schimba nimic. Caii sînt niște animale minunate, elegante, niște creaturi superbe, dar „funcția“ lor este desuetă. După cum va deveni, în curînd, și jurnalismul.

Fac parte dintr-o minoritate de jur­na­liști care cred că profesia lor este condam­na­tă. Cel puțin acel jurnalism pe care îl prac­ticăm, în care un subiect este pregătit cu atenție, în conformitate cu standardele profesionale, și verificat înainte de a fi publicat. Acel jurnalism care stabilește fap­tele și explică în ce context au avut ele loc. Dar nu cred că mai e mult și probabil că, peste vreo douăzeci de ani, acest tip de jurnalism va deveni, pur și simplu, demodat.

Internetul a schimbat lumea într-un mod pe care nimeni nu l-ar fi prevăzut în ur­mă cu cîțiva zeci de ani, cînd a fost inventat. Nu a schimbat doar felul în care co­mu­nicăm sau ne informăm (prin această „democrație a distribuției“ după cum a numit-o Om Malik), dar a influențat și ta­bieturile noastre zilnice, conceptele de bază ale intimității, ale anonimatului, re­gulile dezbaterii publice, responsabilitatea morală și participarea politică.

Vechiul obicei de a consuma știrile, obiș­nuința de a urmări îndelung buletinele de știri de la TV, ritualul citirii ziarului de dimineață, toate dispar. Publicul tînăr – și, de fapt, publicul de orice vîrstă – nu își mai ia știrile din mass-media tra­dițională. Este deja binecunoscut faptul că platforme precum Twitter sau Face­book încep să fie preferate ca resurse de informație.

De exemplu, un studiu de anul trecut a arătat că două treimi dintre copiii din Marea Britanie au tablete sau un computer acasă și petrec mai mult timp pe Internet decît în fața televizorului. Da, mai urmăresc și programele TV pe tablete sau telefoane mobile, însă doar acele emisiuni pe care le caută datorită conținutului – nu urmăresc emisiuni transmise live.

Bineînțeles, dezbaterea privind formatul programelor și conținutul acestora este deschisă – dar trend-ul platformelor media este de necontestat. În douăzeci de ani, copiii nici nu vor mai ști că televiziunile erau pe vremuri transmițători de știri și informații.

Să ne uităm înspre țările mai slab dezvoltate economic, precum India: în jur de 76 de milioane de oameni, dintr-o populație de 1,25 miliarde, nu au încă acces la surse de apă potabilă, dar mai mult de 80% din indieni au unul sau chiar mai multe telefoane mobile – dacă ar fi să aleagă între apă potabilă și un telefon mobil, ce credeți că va alege majoritatea?

Și cine știe ce ne mai pregătește Apple în laboratoarele sale? Dar, indiferent de cum va arăta următoarea invenție tehnologică, cu siguranță va fi una mai „mobilă“, mai personalizată, mai mică și mai bine conectată decît orice ne-am imagina noi acum.

Schimbarea de platformă este esențială însă pentru schimbările care au loc în profesia jurnalistului. Ciclul știrilor dintr-o platformă digitală este măsurat în ore și, din ce în ce mai des, în minute. Noul format digital se calează însă pe dimensiunea ecranului, știrea este măsurată în cuvinte, imaginea în filmulețe video scurte. Paragraful nu mai există.

În acest ritm, să verifici informațiile sau contextul este improbabil, dacă nu imposibil. Contextul nici nu mai con­­tează atît de mult – rapiditatea și sen­za­ționalul sînt punctele importante. Pre­ședinți, corporații, organizații – toți își fac publice opiniile sau pozițiile printr-un tweet. Cursa nebunească pentru un breaking news este mult mai importantă decît competiția pentru a furniza o știre echilibrată care pune accent pe integritate și verificarea surselor. Mulți comentatori sînt de acord că, în timpul recentelor alegeri americane, contul de Twitter al lui Donald Trump și cantitatea masivă de mesaje tweet au avut mai multă influență asupra alegătorilor decît știrile din mass-media tradițională din SUA.

OK, BBC-ul și CNN-ul – cu toată impredictibilitatea transformării tehnologice și a conținutului – cel mai probabil vor supraviețui ca platforme media mai mult de douăzeci de ani. Dar cei mai mulți dintre noi, ceilalți, cel mai probabil nu vom reuși. Chiar și marile companii de mass-media vor trebui să își reducă input-ul jurnalistic de dragul „jurnalismului civic“ sau al abordării „Ai dreptul să spui ce vrei“. Rezultatul va fi unul și mai șocant: exclusivitate și conținut care va produce scandal.

Se va schimba și felul cum vor arăta redacțiile. În cîțiva ani, numărul dronelor va fi mai mare decît al reporterilor. Căci dronele, nu jurnaliștii, vor primi misiunea din partea editorilor să transmită live știrile, conferințele de presă, manifestațiile sau dezastrele naturale. Rapiditatea dronelor, feed-urile video, cadrele luate de aproape și realitatea necenzurată sînt mai atractive și mai puțin costisitoare decît să trimiți un reporter pe teren. Iar acestea vor schimba rapid și sumele de bani care vin din reclame în mass-media, ceea ce poate distruge mass-media tradițională.

De exemplu, sportul și emisiunile de entertainment atrag cele mai mari bugete de publicitate pentru televiziuni, în timp ce știrile, dacă vorbim comparativ, sînt cele mai costisitoare. Asta în cazul în care știrile nu sînt construite în siajul trend-ului de pe Internet.

Felul cum vinzi o știre către un public fracturat, dar și către agenții de publicitate va trebui să combine mult divertisment, scandaluri, crime și dezastre cu informații scurte, care vor deveni din ce în ce mai scurte.

Cînd am discutat despre acestea la o conferință, un tînăr din public m-a „atacat“ spunînd că jurnaliștii de azi sînt responsabili pentru faptul că el a devenit blogger. A simțit că rolul său este acela de a informa publicul despre diverse subiecte și „adevăruri“ pe care mass-media tradițională le ignoră și le ascunde sau le prezintă viciat.

„Așa că“ – a ținut, cu pasiune, să știe – „de ce dispariția jurnalismului este o veste atît de rea?“

Vestea nu este nici bună, nici rea. Este, pur și simplu, o realitate. Cu toate acestea, pentru o democrație liberală, în accepțiunea noastră, declinul jurnalismului este, cu siguranță, o veste proastă. Meseria de jurnalist facilitează dezbateri publice și este un instrument esențial pentru democrație. Faptele sînt identificate și contextul este prezentat. Sursele și interlocutorii sînt consultați. Spațiul și timpul sînt alocate, într-o dezbatere, experților și nu disipate într-o majoritate care își dă cu părerea. Iar conținutul prezentat de un jurnalist este unul credibil și responsabil. Fără acestea, democrația s-ar sprijini pe o abordare de genul vox populi, unde o majoritate vocală ar începe să dicteze deciziile politice – iar această majoritate are tendințe extremiste și valori intolerante.

De aceea populiștii, cu răspunsurile lor simpliste la probleme majore, domină dezbaterile sau chestiunile importante. Ca să-l parafrazez pe Ivan Krastev: poți să transmiți o revoluție printr-un tweet, dar ca să reformezi o societate ai nevoie de un jurnalism de calitate și cu tradiție.

Cu alte cuvinte: noroc democrației liberale! 

Saso Ordanoski este un specialist cu o vechime de peste treizeci de ani în jurnalism, PR, relații publice, atît pe plan național, cît și internațional. Predă jurnalismul, media, teoria și practica comunicării, avînd un rol important în societatea civică din Europa de Sud-Est. 

traducere de Stela GIURGEANU

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.