Jurnaliştii străini au probleme?

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Jurnaliştii străini au probleme? jpeg

Uciderea jurnalistei Daphne Caruana Galizia, cea ale cărei investigații au provocat alegeri anticipate în Malta, este una dintre cele mai cutremurătoare știri din ultima vreme din sfera libertății presei. Este cu atît mai șocant, cu cît acest asasinat în stil mafiot (mașina jurnalistei fiind aruncată în aer) are loc într-o țară membră a Uniunii Europene – uniune care, teoretic, veghează o dată în plus la drepturile și siguranța jurnaliștilor. Jurnalista scrisese despre implicarea premierului maltez în Dosarele Panama, referindu-se la conturile secrete ascunse în străinătate.

„Nu a fost o crimă obișnuită și nu a fost o tragedie“ – a declarat fiul acesteia, jurnalist și el, adăugînd că, atunci cînd „în jurul tău sînt sînge și foc, acesta este război. Sîntem oameni aflați în război contra statului și a crimei organizate, care au devenit de nedespărțit“.

Bineînțeles, premierul Joseph Muscat, cel vizat de investigațiile jurnalistei, a numit acest asasinat un „atac barbar la adresa democrației“. În prezent are loc o anchetă federală, FBI-ul intrînd pe fir.

Cazul survine la cîteva luni după ce, de-a lungul coastelor daneze, a fost descoperit cadavrul ciopîrțit al unei alte jurnaliste, Kim Wall. Principalul suspect în acest caz este Peter Madsen, un cunoscut inventator despre care jurnalista voia să scrie. Inițial, inventatorul a fost pus sub acuzație de omor prin imprudență, mai apoi fiind acuzat de omor calificat.

Cele două cazuri au fost mediatizate puternic. Două asasinate care s-au petrecut în țări „democratice“ nu puteau trece la capitolul „știri de nișă“.

Ce se întîmplă însă și prin alte țări, unde derapajele sînt la ordinea zilei, dar despre care nu auzim?

De cîțiva ani, proiectul european European Center for Press & Media Freedom adună poveștile și mărturiile jurnaliștilor despre derapaje de la libertatea presei, jurnaliști din mai multe țări membre, dar și non-membre ale UE.

Dacă ar putea exista un top, cred că Turcia e, de departe, țara în care libertatea de expresie este cea mai afectată.

Un caz recent: Ayșe Celik, profesoară, a fost condamnată la închisoare pentru un an și trei luni, pentru că ar fi făcut „propagandă pentru organizațiile teroriste“. De fapt, aceasta nu făcuse decît un apel la pace, în direct, la o televiziune comercială, prin care atrăgea atenția asupra uciderii civililor din sud-estul Turciei. „Nu lăsați copiii să moară“ – a fost îndeajuns pentru a-i aduce o condamnare la închisoare.

În Kosovo, Parim Olluri, un cunoscut jurnalist, redactor al jurnalului online Insajderi, a fost bătut de trei indivizi, chiar în fața casei sale. Ancheta deschisă de Poliție nu a dus la nici un verdict pînă acum, dar Asociația Jurnaliștilor din Kosovo a reacționat, punctînd faptul că atacul a fost unul de intimidare la adresa jurnalistului.

În Bulgaria, Asociația Jurnaliștilor Europeni susține că politicienii exercită o presiune fără precedent asupra presei, iar „instrumentele“ pe care le folosesc devin din ce în ce mai sofisticate. Mai sofisticate, dar și mai directe, am putea adăuga: de curînd, tot în Bulgaria, doi politicieni ai partidului de guvernămînt au amenințat, în mod public, un jurnalist de la Nova TV: dacă mai continuă să pună întrebări incomode, au spus aceștia, va fi concediat.

Amenințați, bătuți, întemnițați sau chiar omorîți – este sfera realității unui prezent cu care ne confruntăm. Sînt expuși nu doar jurnaliștii, ci și oameni care își susțin, în mod public, punctele de vedere. Dacă acestea deranjează forurile superioare, există repercusiuni.

Fie că trăim în țări cu o democrație precară, fie în altele cu o democrație consolidată în timp, un lucru este cert: libertatea de expresie nu este niciodată în afara pericolului.

Foto: în imagine, jurnalista Daphne Caruana Galizia

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.