La sfîrşit de preşedinţie…

Tudor IORDĂCHESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 804 din 17-23 iulie 2019
La sfîrşit de preşedinţie… jpeg

Sfîrşitul de iunie a adus încheierea preşedinţiei rotative preluată de România la Consiliul Uniunii Europene, pentru prima oară de la integrarea în familia Uniunii, în 2007. Pentru cei mai mulţi dintre cetăţeni, această perioadă nu s-a tradus în prea multe rezultate concrete. Cîteva discursuri repetate pînă la refuz despre succesul negocierilor, cîteva reproşuri pe scena politică, iar pentru bucureşteni, destule zile petrecute în trafic în jurul Parlamentului, aşteptînd să treacă coloanele oficialilor europeni care au împînzit sălile de conferinţă şi hotelurile de lux ale Capitalei. Aşadar, o perioadă destul de bună pentru organizatorii de evenimente, hotelieri şi firmele de catering, cele chemate zilnic în spaţiile enorme ale Casei Poporului să ostoiască foamea şi setea distinşilor noştri funcţionari publici (şi nu numai).

Una peste alta, lucrurile nu au stat nici perfect, însă nici atît de rău pe cît se aşteaptau pesimiştii de serviciu. Aici la Bucureşti, în afara zelului ieşit din comun al SPP-iştilor care păzesc clădirea Parlamentului (care, în zilele de început ale preşedinţiei, nu lăsau nici musca să intre pe teritoriul sacru al Palatului Parlamentului, decît dacă era dotată cu ecusonul regulamentar care acorda accesul înăuntrul clădirii), zel care s-a mai domolit pe parcurs, şi a cîtorva bîlbe organizatorice (unele date de chiar mărimea şi inadecvarea clădirii Parlamentului în a găzdui un număr atît de mare de persoane simultan, precum realitatea tristă că nu sînt suficiente toalete şi lifturi), lucrurile au decurs aproape normal. La Bruxelles, pe de altă parte, multe dintre dosare, aşa cum se şi declară cu mîndrie în mediile guvernamentale, s-au închis cu o rapiditate ieşită din comun şi în număr mai mare decît cel obişnuit, însă această „minune“ ţine de doi factori: multe dintre ele erau deja într-un stadiu foarte avansat, fiind deja „lucrate“ sub preşedinţia austriacă, iar foarte mulţi membri ai Parlamentului European, aflaţi la final de mandat, aveau nevoie să poată clama atingerea unor rezultate concrete, prin urmare, negocierile s-au desfăşurate sub presiunea alegerilor europene; în acelaşi timp, eforturile depuse de echipa română (nu foarte numeroasă) au fost încununate de succes (şi) datorită încăpăţînării demonstrate de ambasadorul nostru la UE, care a pregătit minuţios aceste dosare, le-a pus pe masă şi a făcut faţă sincopelor generate de prezenţa mai mult sau mai puţin anemică la conducerea şedinţelor Consiliului a reprezentanţilor veniţi de la Bucureşti.

Aş fi vrut, însă, să mai aduc în discuţie un element care, ca de fiecare dată, la fiecare conferinţă sau eveniment de amploare, cu atît mai mult la un eveniment care durează şase luni împlinite, joacă un rol esenţial dacă printre invitaţi se numără şi vorbitori de limbi străine: interpreţii de conferinţă. Fără ei, minunea nu ar fi ţinut nici trei zile, nici şase luni, nici o oră, măcar. Aşa cum au aflat-o pe pielea lor organizatorii care, cu cîteva zile în urmă, la o conferinţă de nivel înalt în domeniul digitalizării, sunau la orele prînzului în încercarea disperată de a găsi doi oameni care să vină să asigure serviciile de interpretariat în mai puţin de o oră, pentru că din cauza unei neînţelegeri cu privire la agendă, interpreţii de limbă engleză care lucraseră de dimineaţă trebuiau să plece, fiind deja antamaţi în cadrul unui alt eveniment, tot în cadrul preşedinţiei. Nu vreau să ştiu cum s-au descurcat pînă la urmă, dacă vreunul dintre înalţii oficiali români prezenţi a învăţat sau nu limba engleză într-un timp record, însă sînt sigur că data viitoare organizatorii se vor asigura că toată lumea implicată primeşte toate informaţiile în timp util (mai ales agenda şi conţinutul prezentărilor care urmează a fi livrate), în primul rînd, interpreţii…

Un alt eveniment organizat în Palatul Parlamentului, în domeniul sănătăţii, a fost paralizat cu totul timp de 15-20 minute (mai bine zis, nu a putut începe deloc în lipsa interpreţilor, toată lumea aşteptînd răbdătoare să îşi facă apariţia, în frunte cu comisarul european din domeniu), deoarece interpreţii, cu toate că veniseră la timp, cu toate că se aşezaseră răbdători la coada de intrare (unde eşti controlat ca la aeroport, haine şi bagaje, prin urmare, este nevoie de un pic de timp, în funcţie de numărul invitaţilor), au constatat, odată ajunşi la punctul final de acces, că tocmai ecusoanele lor nu se aflau la biroul de înregistrare. Fără ecusoane nu intră nimeni, au dictat cerberii instalaţi de SPP în toate colţurile clădirii (cu toate că au existat ulterior cazuri în care, în schimbul promisiunii ferme că îl vor aduce a doua zi, am avut şi colegi care au intrat fără ecuson…). Aşa încît reprezentanţii ministerului organizator au trebuit să alerge prin toată clădirea (ceea ce acolo nu e puţin lucru) pentru a preda ecusoanele în mîinile celor care urmau să le asigure serviciile de interpretariat, deoarece toată lumea uitase de acest mic amănunt – primul om de care trebuie să te asiguri că e prezent la un eveniment pe cale să înceapă este interpretul (chiar înaintea vorbitorilor…).

Pe de altă parte, cu aceste prilejuri, sper că au început să mai dispară cazurile de beneficiari ai acestor serviciii care iau „de buni“ interpreţii de conferinţă, cum s-ar spune. Sau, cum povesteşte o colegă de breaslă exemplul pe care l-a auzit, la rîndul său, povestit de un furnizor de echipamente – sper să avem parte tot mai rar de clienţi care să întrebe: „E totul în regulă? Funcţionează echipamentele? Putem să îi dăm drumul?“, la care omul a răspuns că, desigur, el a adus echipamentele, a instalat cabinele şi pupitrele interpreţilor, a pus la punct sonorizarea şi sistemul de radio-emisie prin infraroşu cu ajutorul căruia semnalul audio ajunge în căştile participanţilor, doar că mai rămînea un singur aspect de rezolvat: prezenţa interpreţilor în cabine. „Păi, cum, sculele astea nu fac traducerea singure? Mai e nevoie şi de oameni? Pentru ce mă costă atîta echipamentele dacă mai trebuie să plătesc şi oameni ca să traducă?“

Adevărată sau nu, întîmplarea de mai sus este reprezentativă pentru ignoranţa unora în ceea ce priveşte importanţa acestei meserii. Nu ştiu ce au făcut organizatorii în exemplul de mai sus, însă, cu siguranţă, există o tendinţă de a uita că, în această profesie, factorul uman este cu siguranţă mai important decît cel tehnic. Dacă în domeniul traducerilor se vorbeşte despre înlocuirea omului cu „machine translation“, despre traduceri neuronale, despre texte care să poată fi generate în zeci de limbi simultan fără greşeală aproape (realitatea este că sîntem, deocamdată, departe de această perspectivă, dar evoluţiile în această privinţă au demarat deja), în domeniul interpretariatului (mai ales al celui simultan, de înaltă complexitate, cum este cel de conferinţă), lucrurile depind în mare măsură de capacitatea vorbitorului de a folosi o limbă curată (de multe ori nici măcar limba sa maternă) şi de capacitatea interpretului de a înţelege toate cuvintele fără greşeală, de a prinde toate accentele posibile (închipuiţi-vă cum sună de cele mai multe ori un spaniol, un francez sau un finlandez vorbind în ceea ce ei cred că este limba engleză), de a reda toate complicatele nuanţe ale unei limbi străine în propria limbă, toate acestea producîndu-se instantaneu.

Şi dacă nu v-am convins încă, luaţi un banc bun sau un proverb românesc şi încercaţi să îl traduceţi pe loc în limba străină pe care o consideraţi că o cunoaşteţi satisfăcător. De exemplu, „Scump la tărîțe, ieftin la făină“. Iar dacă vă ia mai mult de un minut să îl traduceţi bine, gîndiţi-vă că acela e un minut pierdut dintr-un discurs, din care vorbitorul nu s a oprit, ci, din contra, a mers înainte, ba chiar a mai adăugat o vorbă de spirit sau vreo ironie fină… 

Tudor Iordăchescu este traducător și interpret.

Foto: Flickr

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.