Maşina de fabricat bani

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Maşina de fabricat bani jpeg

Cînd am citit declaraţia domnului Dinu Patriciu referitoare la Banca Naţională a României, mi-am adus aminte de o întîmplare de un umor nebun, pe care am trăit-o mai demult. Mergeam cu maşina pe un drum de ieşire din tîrgul unde locuiesc şi, fără să-mi dau seama – altfel nefiind vitezoman, dimpotrivă –, am apăsat mai tare pe acceleraţie şi am trecut puţin peste viteza legală. Evident că am fost oprit de cunoscuta maşină cu radar din spatele pomului, numai că cei doi miliţieni şi-au dat seama că au de-a face cu un cetăţean onest, care a comis o greşeală de iertat, ca să zic aşa. În dialogul cu mine, au ajuns la concluzia că un simplu avertisment ar fi de ajuns pentru a mă determina ca altă dată să am mai multă grijă şi la modul în care apăs acceleraţia, dar şi să mă uit mai atent în spatele tuturor pomilor aflaţi pe marginea tuturor drumurilor de ieşire din toate oraşele României. Dar să nu deviem. În timp ce îmi scriau procesul-verbal, cei doi au purtat un dialog greu de uitat, hazliu şi în acelaşi timp sinistru, aşa cum sînt multe întîmplări, fapte şi vorbe pe care le auzim şi le vedem zilnic. Unul dintre ei, cel din dreapta, îl ruga pe celălalt ca a doua zi să-l lase pe el şef peste maşina cu instalaţia radar. Uşor surprins, cel de la volan l-a întrebat de ce, iar omul, cu un aer senin, al unei conversaţii normale, i-a răspuns că are nevoie de ceva bani, pentru că în finalul de săptămînă care avea să urmeze, trebuia să meargă la o nuntă... Maşina poliţiei se transformase în maşină de fabricat bani...

Revenind la temă, trebuie să spunem că băncile naţionale au apărut, în istoria economică, în perioada în care se constituiseră deja statele naţionale. Ele au fost şi sînt simboluri ale suveranităţii şi ale independenţei economice, fiind instituţiile chemate să gestioneze cel mai important capitol din viaţa economică a unei naţiuni – moneda. Se discută mult între economişti, despre moneda de hîrtie – cu forma sa modernă, care este bancnota –, despre modalităţile de acoperire a bancnotei cu rezervele de aur ale autorităţii emitente, precum şi despre sistemul rezervelor fracţionare, adică acoperirea bancnotei cu aur numai într-un procent, şi rolul său în declanşarea crizelor financiare de la cea a lalelelor pînă la cea din anul 2008. Un lucru este sigur – în economie şi în societate s-au desfăşurat o serie de procese obiective, care au dus la realitatea economică de azi. Băncilor şi băncilor naţionale le datorăm suportul permanent pentru economia reală, pentru comerţ, industrie, servicii. Fără bănci – şi mai ales fără băncile centrale – nu ar fi existat dezvoltarea economică şi umană uluitoare din perioada capitalismului, ca şi prezentul ultratehnologizat, postcapitalist.

Dacă vom arunca o privire, din nou, în istoria banului, vom observa relaţia directă între monedă şi puterea politică şi militară. Au existat regi şi principi care au bătut monedă cu chipul lor, în semn de putere, monedă care era larg acceptată pe spaţii geografice întinse, tocmai ca semn al recunoaşterii puterii celui care a emis-o. După al Doilea Război Mondial, această tendinţă capătă un caracter instituţional, global. Nici nu se finalizaseră ostilităţile, cînd SUA a chemat la Bretton Woods ţările cele mai importante ale lumii pentru a discuta despre o arhitectură nouă, de instituţii şi de legi care să alcătuiască un nou sistem monetar internaţional. În calitate de mare putere învingătoare, America îşi va impune voinţa şi va aşeza dolarul la baza funcţionării relaţiilor comerciale şi monetare de după război. Din acest moment, dolarul devine principala monedă a lumii, moneda-garant a noii arhitecturi, singura monedă convertibilă în aur prin obligaţia asumată tot atunci de guvernul american. Din acest moment, ca semn de recunoaştere a puterii economice, politice şi militare, băncile centrale şi monedele se împart în două. Prima categorie, cu Sistemul Federal de Rezerve – banca centrală americană – în frunte, va emite ceea ce numim monedă forte sau valută, iar cea de-a doua categorie era formată din restul băncilor centrale ale lumii, care erau chemate, prin rolul minor pe care îl jucau statele şi economiile din spatele lor, să ducă o politică monetară acomodativă, bazată pe rezerve de aur sau valute. Lordul Keynes – celebrul economist britanic – a fost reprezentantul Marii Britanii la această conferinţă. Deşi a avut un mandat din partea guvernului Marii Britanii, acesta nu a reuşit să-l impună. Se spune că, odată ajuns acasă, presa engleză l-ar fi acuzat pentru această cedare, reproşîndu-i că transformă Anglia în al 53-lea stat american. Keynes i-a îndemnat să se bucure dacă va fi aşa...

După 1971, cînd America a renunţat la recunoaşterea convertibilităţii în aur a dolarului, de la baza sistemelor monetare naţionale dispare obligativitatea acoperirii cu devize sau aur a bancnotelor. Lumea a intrat în epoca competitivităţii şi a concurenţei economice şi comerciale libere. Fiecare stat îşi poate acoperi moneda cu mărfuri şi competitivitate, într-o lume a comerţului liber şi a dispariţiei barierelor comerciale. Evident că inflaţia, şi în trecut, dar mai ales din acest moment, poate fi folosită pe post de motor economic, de pîrghie de dezvoltare, expansiune economică şi investiţii. Numai că economiştii ştiu că, dacă inflaţia controlată are capacitatea de a crea economie, cea incontrolabilă are capacitatea de a distruge economia. Acesta este un joc pe care nu ni-l interzice nimeni, şi chiar este un joc folosit de BNR. Vezi, de exemplu, permanenta scădere a dobînzii de refinanţare după anul 2008, tocmai pentru a compensa reţinerea investitorilor şi submonetizarea economiei. Este un joc la limită, foarte subtil, în care trebuie să împingi economia înainte, dar, în acelaşi timp, trebuie să ţii şi inflaţia sub control. Pentru că numai dezvoltarea prin echilibru este o dezvoltare durabilă, care evită irosirea de resurse şi alocarea lor corespunzătoare, după rate ale rentabilităţii pozitive. Ca să nu mai vorbim că România se află în plin proces de integrare în zona monetară optimă a euro. În acest context, rămînerea economiei noastre într-un culoar acceptabil de creştere a preţurilor, în raport cu economiile puternice ale eurozonei, este prima condiţie într-un sistem de criterii nominale şi reale, mult mai complex. În acest moment, în condiţiile politice, economice, de competitivitate, de comerţ şi de performanţă societală de care dispune, este imposibil ca România să folosească maşina de tipărit bani ca motor al expansiunii şi al dezvoltării sale.

Sigur, aceste reguli nu sînt valabile pentru toată lumea economică. Cei puternici şi competitivi pot folosi şi folosesc inflaţia ca motor al propriilor economii. Aceasta deoarece au capacitatea de a internaţionaliza propriile dezechilibre într-un sistem monetar internaţional şi comercial pe care îl conduc. Ştim cu toţii şi vorbim, de exemplu, despre o inflaţie planetară a dolarului american. Bănuim că se tipăresc prea mulţi şi că America şi-ar regla deficitele prin efortul întregii planete. Da, putem avea dreptate, numai că nu trebuie să uităm că economia americană este cea mai competitivă şi mai puternică economie a lumii. Ei fabrică dolari şi pentru că dolarii sînt ceruţi pe pieţele internaţionale. De ce sînt ceruţi şi căutaţi? Pentru că doar cu dolari poţi cumpăra, de exemplu, un Boeing 747 care să meargă cîteva zeci de ani fără să cadă. V-aţi urca într-o jucărie de acelaşi tip făcută de chinezi? Capacitatea de revenire a monedei pe randament şi competitivitate economică a Americii este una uriaşă. Lumea întreagă îl plăteşte pe cel inteligent şi competitiv, şi lumea întreagă îi doreşte moneda.

Inflaţia şi folosinţa sa reprezintă, deci, o problemă subtilă, extrem de nuanţabilă de la ţară la ţară şi de la o economie la alta. Nu este neapărat important cîţi bani tipăreşti, ci dacă poţi garanta cu ceva aceşti bani. Cultivatorii de cartofi şi crescătorii de albine care dau miere ecologică nu vor muri niciodată de foame, dar nici nu se vor compara cu producătorii de sateliţi militari spion. Pînă la urmă, nu este important cîţi bani pui pe piaţă, ci ce capacitate de recunoaştere şi de mobilizare pentru moneda respectivă deţii. Sigur, la noi în familie, între prieteni, sîntem cu toţii frumoşi şi chiar ne putem autoproclama şi şefi, numai că ce ne facem cînd ieşim din casă sau din oraş? Moneda înseamnă o combinaţie subtilă de putere şi echilibru. Nu există ţări sărace cu monedă puternică sau ţări puternice cu monedă slabă. Cine ar dori lei pe această planetă şi ce am putea oferi în spatele leilor? Cu alte cuvinte, pentru ce i-ar dori?

Rămîne, totuşi, ca soluţie, contrar a tot ceea ce ştim despre noi şi despre lumea înconjurătoare, despre teoria şi practica economică, să renunţăm, într-un elan de patriotism desuet, la statutul actual al BNR şi să pornim maşina cu bani, în speranţa că aşa vom cuceri şi uimi o planetă întreagă. În cazul acesta, vă rog să vă imaginaţi cum politicienii noştri de azi negociază conducerea acestei instituţii. Ar fi sinistru să-i vezi cum decid conducerea sa prin rotaţie, cum făceau miliţienii din începutul poveştii cu maşina de radar. O lună ar trebui să fie condusă de PDRE, pentru că ei sînt de stînga şi mai au datorii de cîteva miliarde din campania electorală trecută, luna următoare, banca centrală ar trebui condusă de PTGE, pentru că ei sînt singurii de dreapta şi mai au ceva paradisuri fiscale de acoperit. În sfîrşit, în ultimă instanţă i-ar veni rîndul şi domnului preşedinte de la PBRC, care, în prima zi de mandat, şi-ar aduce familia şi prietenii şi ar încărca mai multe camioane sub formă de monedă care nu ar mai avea nici o valoare. Aceasta ar fi istoria defunctului nostru leu...

Dorel Dumitru Chiriţescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu-Jiu. În 2010, a publicat cartea A treia Romă. Despre capitalism, America şi criza din 2007, Editura Academică Brâncuşi.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.