O dimineață evreiască

Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
O dimineață evreiască jpeg

„Dă-mi şi mie o zaharină, te rog!“ Ceştile de ceai sînt galbene, una singură este albastră, ce-i drept mult mai mică, destinată probabil celui care bea puţină cafea. În rest, o încăpere foarte luminoasă şi discuţii în limba maghiară. Ţăcănitul pieselor de rummy, plescăit de buze, sorbitul ceaiului şi tusea de la începutul primăverii. Pe pereţi – desene în creion, reproduceri după imagini din cărţi, fotografii de grup şi steaua lui David deasupra tuturor. Intrăm într-un hol, birouri în stînga şi în dreapta, o cămăruţă plină cu maşini de spălat, plus livingul Centrului de zi pentru bătrîni al comunităţii evreieşti din Timişoara. O femeie cu părul prins, cea mai tînără din încăpere, se prelinge pe lîngă ziduri şi ascunde la spate un buchet de flori galbene, care ajung într-unul din birouri. „N-au avut alte flori!“ „Of, cum, doar ţi-am zis...“ „Dacă n-au avut alte flori!“ Sîntem poftiţi cu următoarele: covrigi de trei feluri, prăjituri pentru ceai, fursecuri cu gem, bomboane cu ciocolată (obligatoriu de luat cîte două), cafele, mai ales ceai, suc neacidulat, de portocale, apă şi poftiţi de luaţi loc.  

Una, două, trei, patru mese, vreo 15 oameni, se cere muzică iar dintr-un casetofon începe să răsune Tarkan, urmat, la cîteva minute, de Gigi D’Agostino. Dansăm din cap şi din umeri, cu picioarele cuminţi, şi ne uităm la cele patru grupuri. Rummy, rummy, rummy şi şuşoteli între doi domni trecuţi de 80 de ani, aranjaţi la patru ace, îmbrăcaţi în costum, cu pălării elegante. De la prima oră şi pînă la prînz, toată lumea se întîlneşte la centrul din curtea vechii sinagogi a Cartierului Fabric.  

Teatru şi religie 

În Timişoara, etnicii germani, evrei şi unguri împînzesc zonele vechi ale oraşului, iar poveştile lor, majoritatea nescrise, încă respiră în locuri şi în oameni. Sinagoga din Fabric, la prima vedere o minunăţie arhitecturală, dar pe cale de a se dezmembra pe interior, mîncată de ploi şi de timp, se topeşte încet, cu un lacăt imens pe uşă. Serveşte turiştilor însetaţi de fotografii cu clădiri vechi, pisicilor care îşi găsesc adăpost în cotloanele ei şi nenumăraţilor porumbei care o traversează în zbor, între două ferestre sparte.  

Clădirea este desacralizată de peste 28 de ani şi a fost cedată pentru o perioadă Teatrului Naţional din Timişoara, pentru a fi renovată şi transformată în sală de spectacole. Sinagoga a fost clădită în urmă cu mai bine de 120 de ani, iar construcţia a fost supravegheată de faimosul arhitect maghiar Leopold Baumhorn, cel care a proiectat peste alte 20 de sinagogi de-a lungul întregului Imperiu Austro-Ungar. Ea a fost închisă în urmă cu 24 de ani, timp în care a fost vandalizată de mai multe ori şi i s-a furat tot, inclusiv lampadare sau obiecte de cult.  

Andrei Glück are 88 de ani. Cînd îl întrebăm vîrsta, spune că a trecut oricum de 70. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost trimis la muncă silnică, a asfaltat străzi, a construit căi ferate, a îndurat frigul şi păduchii în barăci prăpădite, a trăit luni întregi, de iarnă, doar cu pîine mucegăită şi supă de varză. Acum mai vede doar cu un ochi. Şi-a îngropat două soţii şi nu aude foarte bine, dar încă îşi mai aminteşte foarte clar acei ani tulburi şi bătaia, soră cu moartea, dintr-o după-amiază de primăvară. A traversat ţara în lung şi în lat, obligat să muncească în cele mai proaste condiţii, dar sfîrşitul războiului l-a găsit ascuns într-un cartier din Timişoara, împreună cu viitoarea lui soţie. Mai ştie de atunci strigătele de fericire ale oamenilor care alergau pe străzi.  

Remus Romulus Ladislau Schimmerling are doar 84 de ani şi patru nume. În timpul aceluiaşi război, pe vremea cînd era abia un copil, a fost dat afară de la liceu şi a fost obligat să sape gropi comune în cimitire. În timpul bombardamentelor, a făcut parte din echipele care scoteau morţii şi răniţii de sub dărîmături. După război, la ani distanţă, destinul a răscumpărat frica şi suferinţa. Remus Romulus Ladislau Schimmerling a terminat facultatea şi mai apoi a devenit directorul faimoasei fabrici de ciocolată Kandia.  

O viaţă în altă limbă 

„Cele mai tinere doamne care vin la centrul nostru sînt sexagenare. Vara stăm afară, în curte. În fiecare ultimă miercuri din lună facem o mică petrecere pentru toţi cei a căror zi a fost în luna aceea. De exemplu, azi o sărbătorim pe doamna de acolo, cu bluză albă! Dacă sînt mai mulţi sărbătoriţi, cumpărăm şi un tort. Avem fonduri limitate, oricum.“ Cînd este cazul, se face şi puţină gimnastică, doamnele au la dispoziţie o bandă de alergare pe care se merge agale, o bicicletă de cameră veche şi posibil nefolosită de ani de zile, plus cîteva aparate din lemn pentru mişcări speciale. Uneori, un medic vine şi le povesteşte despre regim, tensiune şi colesterol. „Nu mai vorbiţi în ungureşte, nu este politicos, poate domnii de la ziar nu înţeleg limba, în fond este o chestiune de educaţie!“ „Mi se pare ciudat să nu vorbesc în ungureşte, mama mea nu ştia română, iar tata îmi răspundea mereu în germană. În plus, dacă mă întîlnesc cu prieteni pe stradă, şi ei vorbesc cu mine în ungureşte. Şi eu, dacă m-aş duce în Franţa, aş învăţa franceză. Iar în Timişoara mereu s-a vorbit şi ungureşte, şi germană! Aici a fost Imperiul Austro-Ungar!“ Nu ştim exact ce vîrstă împlineşte femeia a cărei zi este astăzi, dar cîntăm şi noi „La mulţi ani!“. Probabil face 23 (aşa ni se şopteşte), nu se spune vîrsta la doamne. O bătrînă cu ochelari de soare la modă, fix ca cei purtaţi în Twilight, îşi aranjează sacoul în carouri. O alta îşi face o cărare cu mîna, se fac fotografii şi toţi vor să fie eleganţi. E vremea mărgelelor imense, maron, făcute din pietre ciudate, a gulerelor apretate şi a eşarfelor în culori pale. Apare şi buchetul de flori galbene, care fusese ascuns într-un birou. Ne pupăm. 

Războiul ca un joc 

Toată lumea se înghesuie la bomboane, apoi ne întoarcem la rummy. Poate şi puţin şah, aici nu se joacă nici table, nici cărţi. „Mai avem pe ordinea de zi de discutat despre excursia de duminică, de la Szeged.“ „Vom merge cu maşini mici?“ „Da, cu maşini mici, nu cu un autocar, pentru că ne-ar costa prea mult şi nu avem bani.“ „Doamna Vera!“ „Da?“ „De ce nu mergem cu un autocar?“ „Ar costa prea mult! Că sîntem 30, că sîntem 50, tot trebuie să plătim pentru toate locurile!“ „Păi, şi cînd este plecarea?“ „Duminică dimineaţa!“ „Doamna Vera, încă o dată, cînd este plecarea?“ Rummy. „Mama avea o prietenă. Între timp a aflat că lucra pentru Securitate.“ „Ştii ce am făcut? L-am pus să înveţe rummy din cărţi!“ „Şi nu am făcut asta?! M-am dus şi mi-am luat cărţi, am studiat şi acum am învăţat!“ „Da, asta zic! Şi acum eu mai cîştig ciuciu!“ Bătrîna cu ochelari „Twilight“ ţine să-mi împărtăşească neapărat un secret! Şi ea „a făcut“ cel de-Al Doilea Război Mondial, deşi era pe atunci doar un copil. „Eram mică la război. Pe mine şi pe frate-miu ne dusese mama în alt oraş, ne tot mutam, dar pentru noi era destul de amuzant. Cel mai mult ne distram cînd începeau alarmele de bombardament, nu realizam noi ce se întîmplă, zău! Alergam dintr-o parte în alta şi ne amuzam!“ 

În anii ’50, în Timişoara trăiau 13.000 de evrei. În prezent, în oraş mai locuiesc puţin peste 700, iar serviciile religioase se ţin în altă sinagogă, cea din cartierul Iozefin. Totuşi, bătrînii evrei obişnuiţi cu liniştea şi umbra din Fabric încă mai vin zi de zi în clădirea din curtea sinagogii pentru a respira acelaşi aer, timp de cîteva ore. Cei care doresc, pot să ia parte şi la ceremoniile religioase care au loc tot în clădirea Centrului de zi, într-o sală special amenajată. În rest, se ascultă muzică din anii ’90, se bea foarte mult ceai şi se joacă, la nesfîrşit, rummy. 

Lavinia Bălulescu este scriitoare şi jurnalistă.

Foto: R. Runcan

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.