Acum vreun an n-aveam chiori în buzunar, nu mă angaja nimeni și mi am zis: hai, fac PFA și încep afaceri singur. Mi-am făcut PFA, chiorii au rămas în buzunar, afaceri prea mari n-am făcut. Săptămîna trecută, un Biriș a făcut vîlvă. Bezmetic a aruncat pe piață șocuri nervoase. N a înțeles nici el ce i s-a întîmplat. Ceva cu PFA ul care trebuie împovărat. Și-a dat demisia. Eu însă, în săptămîna aia, m-am trezit să fac pe dracu-n patru și să mă duc la Fisc să declar că în casa unde dorm, dorm cu PFA-ul. Zeci de hîrtii. Teanc, că aia, că ailaltă. Plus formular. Mă prezint cu teancul și cu juma’ de formular scris. La formular, ca și la făcut bani, sînt bîtă. Deci, față în față cu funcționarul. Omul studiază teancul. Aici o semnătură, dincolo încă una. CNP-ul aici. Da, teancul e în regulă. Acum, formularul. Scrie, semnează, scrie, semnează. În regulă, bifați dacă aveți activitate în casă sau nu. Nu am. Ce să fac eu în casă? Eu vreau să cînt, să scriu, să urlu, să trăiesc. Omul de la ghișeu mă vede cam autist. Bun. Aveți o problemă. Trebuia să declarați PFA-ul în mai, acum este septembrie. Tac. Amendă. Nu aud bine, sanchi. Amendă! M-am ars. De la 500 de lei în sus! M-a rupt. Înghit. Ce pot face? 500 de lei în 24 de ore, dacă nu dublu. Reușesc în 24 de ore să iau banii. Omul era corect, aplica legea. Acum urmează chestia tare. Deci, 500 de lei amenda. Și întreb: cît am de plătit impozit pentru PFA de acum încolo? Nimic, zero, nula! Nu-mi vine să cred. Ca să nu plătesc de acum încolo nimic, am plătit acum o amendă. Mă apucă rîsul. Omul de la ghișeu mă ia de nebun. Omul era corect, aplica legea.