Planuri de viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 818 din 24-30 octombrie 2019
Oameni pe stradă jpeg

Am trecut ușor linia aia fină cînd începi să te gîndești ce o să faci la bătrînețe. Nu la bătrînețea încă în putere, cea pe care o dorim cu toții decentă, senină, înțeleaptă și lipsită de griji imediate. Ci la cea debilitantă, cînd trupul și mintea încep amîndouă să cedeze, cînd prietenii tăi mor unul cîte unul, cînd începi să uiți evenimentele recente și trăiești într-un trecut în care amesteci figurile de acum cu cele pierdute.

Ce ne facem noi, ăștia fără copii, mă gîndeam, atunci cînd substanța coerentă a creierului tău se va înfășura în cocon pîslos de Alzheimer, cînd o să ieși în chiloți pe stradă și n-are cine să te caute, necum să-ți păstreze demnitatea, cînd n-o să te mai țină picioarele și nici șoldurile, cînd pasul tău o să ezite în fața celei mai scunde trepte?

O să facem un azil. La asta ne gîndeam acum ceva vreme cu o mînă de prieteni buni. Adică un soi de casă comunitară în care vom locui cu toții, iar din cîteva trupuri strîmbe și defecte vom reuși să facem un om complet, ne gîndeam. Ne imaginam șirurile de bastoane sprijinite în holul de la intrare, mizantropiile, hachițele și cîrcotelile pe care va trebui să ni le suportăm unii altora, amplificate la infinit din ce cunoaștem acum la fiecare. Ne vom admira tatuajele fleșcăite, fiecare cu povestea lui spusă de un milion de ori și ascultată cu aceeași plăcere, o să rememorăm tot soiul de întîmplări din tinerețe în care se vor amesteca personaje cu porecle penibile, beții crunte, vacanțe la mare fără un ban în buzunar în care apar inevitabil fete de la Cluj (n-am pomenit istorie de la mare fără o fată sau un băiat de la Cluj). Unii dintre noi și-au făcut planuri în detaliu. Cineva vrea să se reapuce de fumat fix la 80 de ani. Dacă am rezistat pînă la 80, zice, de la 80 încolo nici nu mai contează. Omul s a lăsat de foarte mult timp, dar viermele fumatului îl roade la fel de proaspăt ca în prima zi. Eu am promis că în prima zi de pensie îmi fac un mare tatuaj pe gît. Dacă tot o să fie lăsat, ca la curcani, măcar să-l împodobim. „Și ce-o să-ți faci pe el“, se rîde, „riduri?“ „Da, va fi meta“, răspund, „o să fiu o babă cool.“ O să avem timp de citit, de despicat istoriile în patru, de scris și de desenat, ne promitem.

Ar fi fost altfel dacă aveam copii? – e întrebarea inevitabilă. Poate că da, poate că nu. Poate acei copii ar fi stat lîngă noi și ne-ar fi ajutat să trecem cu decență prin bătrînețe, dar poate ar fi plecat la mii de kilometri și tot singuri am fi rămas, sfîșiați și unii, și alții de dor. Uite, maică-mea și cu taică-miu au avut noroc, dar nimic nu ne garantează aceeași soartă. Bașca, noi, ăștia fără copii ajunși la o anume vîrstă, ne-am îndrăgostit prea tare de traiul complet egoist pe care ni l-am croit. Copii? Îi vezi la alți prieteni, sînt simpatici preț de cîteva ore, te-ai jucat cu ei, nu e treaba ta ce o să facă la școală, nu e treaba ta să strîngi bani de haine, vacanțe, meditații, facultate. N-o să te îngrijoreze bolile, gașca dubioasă de prieteni, cursul de karate și înot.

Ești egoist, viitorul care ți se blurează în față îl planifici doar pentru tine. Nu ești într-atît de nasol încît să nu admiți că nu vei trăi niciodată o altfel de dimensiune a iubirii. Ceva complet diferit de orice ai cunoaște, un altfel de eu care înțelegi că se naște odată cu copilul tău. Sigur că admiți, o vezi pe maică-ta, iar ființa ei de dinainte de a te naște tu, misterioasă, liberă, nepăsătoare și tînără, îți e complet străină. Antipatică, chiar. Mă văd uitîndu-mă la ea din preexistența mea, eu, neformata, o privesc pe viitoarea mea mamă, fata frumoasă cu părul lung și negru. N-are habar de mine, nu mă iubește încă, iar eu, copil bezmetic, sînt tare geloasă. Vreau să fie a mea de la bun început și pentru totdeauna.

Nu-mi trebuie asemenea situații agravante, mă gîndesc. Dragostea asta cu două sensuri între noi două e unică. Bătrînețea mea va fi altfel decît a mamei. Dacă nu mai frumoasă, cu siguranță mai palpitantă. Poate sfîrșim precum cuplul din Amour al lui Haneke. Poate o să am totuși în jur prietenii care n-o să mă lase să ies în pijama pe stradă. E un risc pe care mi-l asum și o speranță la care nu renunț. 

Selma Iusuf este jurnalistă, re­dac­tor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.