Provizii de iarnă

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
Prostănaci de fiecare zi jpeg

„Zacuscă mai vrei?“, mă întreabă mama cu o licărire în ochi căreia i-aş spune „ghiduşă“, dacă nu m-ar enerva respectivul cuvînt (cuvînt întrecut doar de ghiduşul „buclucaş“). „Da“, zic umilită. Îmi vîră în geantă două borcane. Şi nişte pastă de ardei roşu făcută de ea, în casă. Mama se amuză în continuare, dar nu-mi spune nimic. Citesc însă, în aerul care o înconjoară, uşoare licăriri de triumf. 

Victoria ei se trage din enervările mele de toamnă, cînd îi explicam pufnind că nu are sens să se cocoşeze lîngă oalele alea, să năduşească lîngă plitele încinse ca iadul pe care se perpeleau bieţii ardei şi vinetele şolduroase, cînd, foarte aproape, are zeci de magazine în care poate găsi, şi iarna, ce cumpără vara. „Nu se compară cu ce faci în casă“, îmi răspundea invariabil. Sigur, îmbătrînind şi copiii plecaţi fiind de acasă, colecţia ei de iarnă e mai modestă. Nu se compară cu zecile de conserve pe care le făcea toamna, cu mare chin şi organizare logistică, înainte de ’89. Acolo chiar era vorba de supravieţuire. Acum, tot pentru copii le face, dar în şarje mici, de colecţie. Nici nu mai e cazul să cumpere toată carnea pe care o poate cumpăra şi nici nenumărate sticle de ulei sau pungi de zahăr – odinioară repere fundamentale pentru liniştea sufletească a oricărei gospodine hăituite de lipsuri. Dar, nu ştiu cum face, are întotdeauna provizii pe acasă. Nu ferme de pui prin congelator şi rafturi întregi de făină, dar cîte ceva se va găsi, dacă nu ai chef într-o zi să ieşi la magazin.

La noi, ăştia mai micii, aprovizionările se fac ca o cursă scurtă şi intensă a unui ghepard în urmărirea unei căprioare. Intens şi rapid. Fără cumpătare şi fără organizare. Cumperi mult, cumperi şi prostii cu grămada, ce se strică arunci şi rămîi repede doar cu nişte gheaţă şi o pungă inutilă de „legume mexicane“ cu gust de plastic în congelator.

Bănuiesc că nu sînt gospodină. Nu ştiu să fac zacuscă, murături şi dulceaţă. Casele care arată ca un muzeu mă sperie. Gazdele care pigulesc necontenit scame şi piaptănă ciucurii covorului mă crispează pînă la muţenie. Mamele de băieţi care-ţi măsoară vrednicia de viitoare noră în viteza cu care te descalţi la uşă mi-au dat fiori. Îmi amintesc o petrecere oarecare la care am fost în liceu. Noi, fetele, ne gătiserăm ca nişte prinţese. Aveam ciorapi fini şi tocuri. Băieţii miroseau ca nişte drogherii. Tot fasonul s-a dus naibii cînd, ajunşi la casa sărbătoritului, mama-gospodină ne-a pus să ne descălţăm. Fără graţia unei gambe cambrate de tocuri, rochiile noastre arătau ca nişte verze. Băieţii duri în ciorăpei erau penibili. A fost un fiasco de imagine, dar s-a mîncat bine. Ouă umplute cu ochişori făcuţi din rondele de măsline şi guri surîzătoare de gogoşar. Mama-gazdă era ceea ce cu toţii numim „o gospodină desăvîrşită“.

De măsuratul femeilor în gospodine şi ne-gospodine mi-am adus aminte de cînd cu înzăpeziţii din satele Buzăului şi ale Ialomiţei. Lumea se mira că ce fel de săteni sînt ăia care n-au şi ei un porc tranşat pentru iarnă, făină în covată sau mălai în saci. Unii or avea. Alţii au renunţat de ceva timp să mai crească vaci sau porci. Îmi povestea şoferul dintr-un radio la care am lucrat vreo cîţiva ani că şi-a convins părinţii să renunţe şi la vacă, şi la porc. Era trudă mare să-i creşti, să-i hrăneşti, să-i îngrijeşti, de vreme ce el le cumpăra de la hipermarket, de la Bucureşti, tot ce aveau nevoie. Cu banii, cam la fel ieşeau. Mai puţin chinul. Pămîntul nu mai avea cine să-l lucreze. Bătrînii cu degete deformate de artrită nu mai rezistau la „copilit“ roşiile. Lumea în putere era pe la Bucureşti sau în Italia. Am rîs cu toţii zilele trecute de miile de oameni din oraşe care au dat buzna în magazine să-şi facă provizii, de parcă venea sfîrşitul lumii. Acuma ne mirăm de ăştilalţi rămaşi fără de ale gurii în case, cu prăvăliile din sat goale. Cînd om fi avut dreptate?  

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.