Vocaţia de director de spital

Cătălin VASILESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 179 din 12 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Moartea domnului Lăzărescu e un film de succes. Ce-i drept, nu e chiar pe gustul meu, dar asta nu înseamnă mare lucru, nu sînt expert în domeniu. Recunosc, e în mod sigur bine făcut, bine regizat şi mai ales bine jucat, dar nu mi se pare a fi un mare film, o capodoperă. Nu am găsit în el cine ştie ce inefabil, cine ştie ce miză psihologică sau metafizică. Succes însă a avut, după indicatoarele tuturor măsurătorilor de succes: premii internaţionale de tot felul, mediatizare de prima clasă, spectatori cu duiumul. Este însă un film care m-a speriat, tocmai prin succesul lui incontestabil. Mi-a adus deodată în faţa ochilor impactul enorm al problematicii medicale asupra societăţii româneşti. Problemele îmi sînt, evident, binecunoscute. Sînt frămîntările mele "de serviciu", de zi cu zi, sînt obsesiile zilelor de week-end sau de vacanţă, sînt gîndurile din multele nopţi fără somn. Asta intră de 30 de ani în chimia vieţii mele cotidiene, de cînd m-am hotărît să devin medic în România. Detaliul care mi-a lipsit pînă acum a fost impactul eşecurilor uriaşe ale medicinei româneşti asupra lumii în care trăim, locul pe care se situează între mizerabilele probleme politice, economice, culturale. Uite că locul este, din nenorocire, în faţă, în faţă de tot, atît de în faţă încît devine fenomen cultural. De succes. Cine poate se duce să-şi vadă de sănătate în Occident, după bunul exemplu al capilor naţiunii; cine prinde trenul se duce să practice medicina în Occident. Pot să-mi imaginez foarte bine că în viitorul apropiat numeroşi pacienţi români (prosperi) se vor duce să fie trataţi de toate cele, în clinici de prestigiu, la Viena, Bonn sau Paris, de către medici români (prosperi). Ce-i drept, rămîn în România părinţii, şi ai unora, şi ai celorlalţi, bieţi pensionari pentru care biata medicină românească e tocmai bună. Chirurgia este din ce în ce mai scumpă. Există şi teoria că, în România, nu se poate face performanţă în chirurgie fără a avea o poziţie de putere administrativă. Asta explică - se zice - şi faptul că, dintre medicii care practică o politică militantă, de partid, un procent relativ mare sînt chirurgi. Argumentul este: trebuie să fiu aproape de locul unde se împart resursele, pentru a putea dirija o cotă însemnată către spitalul meu, institutul meu etc. Ca să rezolvi problemele unei secţii, trebuie să fii director de spital, iar ca să administrezi un spital trebuie să ai măcar o poziţie importantă în Parlament, dacă nu una în Guvern. Pe mine, unul, nu m-a interesat niciodată politica sanitară; nu înţeleg pe deplin nici calculele indicilor elementari de sănătate publică, iar puterea, cel puţin sub această formă seacă, nu m-a tentat niciodată. Nu am apetit, nu am "organ" pentru a fi director de spital, de direcţie sanitară sau, Doamne fereşte, de înalt funcţionar în Ministerul Sănătăţii. Nu am vocaţie de manager. Am avut alte direcţii de interes: mi-a plăcut să fac o operaţie pe care alţii nu o fac, să am o idee pe care alţii nu o au, să pun pe hîrtie un gînd pe care alţii nu l-au avut. Ambiţia deci nu îmi lipseşte. Ea a îmbrăcat însă alte forme: ştiinţifice, chirurgicale. Actul chirurgical este nemijlocit o intervenţie directă asupra pacientului. Prin urmare, şi consecinţele tratamentului sînt legate direct de medic, succesele sînt mai spectaculoase, iar eşecurile - mai răsunătoare decît în alte domenii medicale. Jurnaliştii caută eroi de-a gata, numai buni de a fi serviţi calzi la micul dejun, pe prima pagină a vreunui cotidian, sau la cină, la ştirile TV. Cîte un medic se află prin preajmă şi - ca să vezi întîmplare - în cele mai multe cazuri el e un chirurg minunat, cu isprăvile lui nemaivăzute. Mă aflu de o bucată de vreme în situaţia de a mă dedica unui domeniu formidabil: chirurgia oncologică. Ce perspective, ce aventură în medicina modernă! E o luptă în linia întîi cu teribilul flagel al omenirii, o misiune căreia merită să-i dedici viaţa. Nu-mi lipsesc pentru asta decît cîteva detalii: tomografia computerizată, endoscopia, terapia intensivă, antibioticele, instrumentarul chirurgical, materialul de sutură... Şi, uite aşa, nobleţea şi romantismul leşină şi îşi dau duhul în lumina orbitoare a realităţii. "Ca să fii ministru bun, trebuie să ai vocaţie de stăpîn" - spunea Petre Ţuţea. M-am întrebat adesea ce-ţi trebuie ca să fii un bun director de spital? Ştiinţă de carte, diplomaţie, relaţii mondene? Să fii inteligent, descurcăreţ? Probabil cîte puţin din toate, dar cred că cel mai important lucru este să îţi pese. Asta trebuie să fie vocaţia de director de spital. Probabil că în România se va îndrepta ceva atunci cînd directori şi miniştri vor fi oameni cărora să le pese. Care să nu uite, dacă au ştiut vreodată, sau să afle acum, de ce a apărut pe lume medicina: să vindece, dacă poate, iar atunci cînd nu poate, să aline suferinţa. E adevărat, medicina a devenit, chiar în cele mai bogate societăţi ale Occidentului, foarte greu de finanţat. E adevărat, nu se poate gestiona domeniul sanitar cu mottoul "să facem totul", nicăieri în lume; există însă o limită a sărăciei în medicină sub care nu se poate coborî fără riscul ca directorul (mă rog... managerul) să devină master of disaster. Am trăit experienţa economiilor cu orice preţ în anii ’80, cînd eram student şi mai apoi stagiar. Am văzut rafturile goale ale farmaciilor spitalului, am mai trimis pacienţii internaţi în spital să-şi cumpere antibiotice de la farmacia din oraş, am văzut întreruperea programului operator pentru lipsă de ser fiziologic, tifon sau alcool sanitar. Ieri am scris o reţetă de antibiotic "de oraş", pentru un pacient internat. Aştept cu inima strînsă evenimentele, în registrul patetic al Morţii domnului Lazărescu. La televizor am apărut de curînd (nu sînt telegenic!), am dat un amplu interviu, la gazetă scriu. Aud că va avea loc un curs intensiv de management pentru viitorii directori de spital. Or mai fi locuri libere? _________________ Cătălin Vasilescu este medic chirurg, conferenţiar dr. la Universitatea de Medicină.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.