De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă

Ciprian BLIDARU
3 mai 2020
De la „Muntele vrăjit” la cîmpia stearpă jpeg

A fost la modă, într-o vreme, cîntarea sfîrșitului istoriei ca o soteriologie petrecută pașnic, nu sub tropotele strivitoare ale călăreților apocalipsei, ci trăgînd seva ideologică cu seringa postmodernistă. Într-atît a condamnat postmodernitatea ideologiile pînă a întors privirea dinspre cerul ideilor, așa că sînt departe vremurile ideologizate cultural de pe piscurile muntelui vrăjit.

Într-adevăr, sînt revolute vremurile în care două principii îşi duelau forţele pe Muntele vrăjit. Un liberal umanist ca Settembrini şi un apologet al militarismului mistic gen Naphta nu mai găseşti azi. Urmaşii lui Naphta au şi pierdut bătălii, dar au şi cîştigat, iar în timp s-au metamorfozat în sete pură de tiranie, vidată de orice sens transcendent. După comunism şi nazism, ambele cu momelile lor surogat metafizice, am ajuns să avem parte mai mult de tiranii pure, în care forţa economică a unei oligarhii ucide libertăţile civile şi îngenunchează o societate întreagă.

La prima vedere am putea explica totul prin faptul că forţele brute, autoritare au renunţat de mult la semnificaţiile culturale menite a le asigura paravanul în spaţiul politic. Pare că avem parte de o lipsă de substanţă a autoritarismului de azi, trăind o perioadă atît de vulgară încît orice încercare de-a căuta semnificaţii profunde momentului tinde a fi privită ca un moft eseistic, o literaturizare fandosită.

Dar dacă privim mai bine, ne dăm seama că oamenii trec, dar nevoia autoritarismului de justificare ideologică rămîne. Doar că ea produce astăzi niște surogate primitive intelectual, cocktailuri Molotov, gen dughinismul, islamismul cu fitil sau tirania cu blîndețe a corectitudinii politice. De aceea am putea spune că ne regăsim azi doar în metastaza muntelui dezvrăjit. Ultimele momente ale colectivităţii bolnave aflate pe „Muntele vrăjit” sînt marcate de o irascibilitate generală. În general, perioadele pre-totalitare vin însoţite de isterie, agresivitate dezlănţuită, bezmetică. Sanatoriul Berghof al lui Thomas Mann ne aşteaptă pe toţi pentru alienarea socială care ne dă tîrcoale. Astfel, căzuţi în această irascibilitate generală vom degenera ca şi pacienţii sanatoriului Berghof, iar lîngă noi unii vor rînji în barbă văzîndu-şi, din nou, scopul atins.

Din păcate, profețiile scriitorului filozof nu s-au împlinit doar la nivelul unei noi ciocniri mondiale – care a urmat conflagrației ce a tras cortina peste La Belle Époque și care i-a întrerupt scrierea romanului, început în 1912 – atingînd și decăderea culturală, dezvrăjirea unei lumi care a întors spatele ideilor profunde, principiilor metafizice și care a căzut în ignoranța generală însoțită de agresivitate sterilă. E suficient să privim spre personajul principal, Hans Castorp, care reprezintă insul mediu pentru acea vreme, filistinul lui Nietzsche, burghezul cultural, iar apoi să îndreptăm lentila spre individul standard mediu de astăzi, care nu doar că n-ar mai participa ca spectator curios la „jocul cu mărgele de sticlă” dintre Settembrini și Naptha, ci i-ar și persifla cu suficiența analfabetului intelectual, din înălțimea ecranului de smartphone. De la Hans Castorp, decadentul parfumat cultural de către Settembrini și Naphta, am ajuns la decadentul inodor sau rău mirositor de astăzi. Privind retrospectiv la eroul lui Thomas Mann, acesta e de regretat, astăzi, ca și acea clasă de mijloc intelectuală care consuma marile producții culturale și care astfel își îmbunătățea condiția spirituală și implicit, condiția umană.

P.S. Ar mai fi de observat o coincidență amuzantă și tristă totodată, legată de titlul romanului. Unii cititori de literatură scrisă în stil sms au crezut că e vorba de un roman fantasy, dacă tot e un munte vrăjit, magic, însă cînd au dat de universul ideatic al lui Thomas Mann au rămas cu mințile la fel de dezvrăjite și de pustii.

Foto: Thomas Mann (wikimedia commons)

Zizi și neantul jpeg
Mama și vremurile
La școală ne puneau mereu să scriem compuneri despre Mama. S-o descriem, s-o poetizăm, să-i dedicăm ode. De 8 Martie, să-i facem flori din hîrtie creponată. În „Puiul”, „Fefeleaga” sau „La Vulturi”, să-i studiem ipostazele tragice. La desen, să-i facem portretul în culori calde.
„Vorbește cu Angela”, „Pîine şi Mîine”, „Piese pentru Zîmbete” jpeg
Despre școală și personaje din copilărie
La vîrsta aia diferența se măsoară nu în ani, ci în ani-lumină.
Viață de cîine jpeg
Viață de cîine
În 30 de ani de exil, niciodată, pe unde am lucrat, nu am mai pus întrebări străine meseriei.
Reverii pascale jpeg
Reverii pascale
La primele ore ale dimineţii am mers să revăd cimitirul părăsit.
Izolare și context jpeg
Izolare și context
Pandemia a invadat planeta într-un context care agravează lucrurile, pe fondul pesimismului economiei globale.
Ziduri jpeg
Ziduri
Poate profesorii noii ere ar trebui să fie cei care te învață empatia, esența ta umană, cei care te ajută să-i găsești cu adevărat pe ceilalți.
Viața de dincolo de convenții jpeg
Viața de dincolo de convenții
Fetița mea e acum preadolescentă și încerc cît pot să nu proiectez  în ea nici un ideal, fizic sau de orice alt fel.
Murim jpeg
Murim
Moartea a devenit singurul meu gînd, orice făceam îmi era prezent gîndul morții, iar noaptea mă frămîntam fără să pot adormi, mereu pe aceeaşi temă.
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul adevărat jpeg
Îndoielile jurnaliștilor, sursele și adevărul-adevărat
Jurnalistul, anume cel serios, trăiește într-o permanentă îndoială în materie de ceea ce are de publicat.
Vaccin și homeschooling jpeg
Să ne amuzăm cu Othello
Sigur, privit azi, felul acelor ani de a face umor pare candid, cu totul nespectaculos, o joacă de copii cu peruci, costume și decoruri fanate. Dar, repet, publicul larg se amuza.
Totul e deschis… jpeg
Totul e deschis…
Pentru unii, pleiada de orientări sexuale diverse, precum și discursul explicit despre sexualitate (cu scene așijderea) pot fi șocante.
Vaccin și homeschooling jpeg
Talent, aplauze și pe urmă?
Printre concurenți sînt mulți copii. Foarte înzestrați și curajoși: un grup de instrumentiști format din copii cu deficiențe de vedere, o tînără de cincisprezece ani care, pentru a-și împlini visul de a deveni balerină, a preferat să-i fie amputat piciorul afectat de cancer osos și înlocuit cu proteză, decît să-i fie imobilizat de bucăți de metal...
Evadări în lumea mică jpeg
Evadări în lumea mică
Bunicii mei nu erau complet rupți de realitate, în sensul că bunicul meu se ținea, mereu, cît de informat se putea pe vremea în care fake news-urile erau politică oficială (da, n-am descoperit noi, acum, America) – asculta BBC-ul și Europa Liberă pe un foarte vechi radio, din cele ce pot fi văzute acum doar în cîteva palide încercări de muzee ale vremurilor de atunci.
Vaccin și homeschooling jpeg
1 Iunie, ziua adulților
De cîte ori văd, însă, cum este sărbătorit 1 Iunie în România, mi se pare că, deși „Grădina Maicii Domnului“ e mare, mulți i-au cam sărit gardul.
Aniversări tradiționale jpeg
Întîlniri și așteptări
Te duceai la locul întîlnirii, cuminte. De multe ori, la ceas, la Universitate. Te așezai într-un colț, să nu bați prea tare la ochi, și așteptai tăcut. Pe lîngă tine se mai foiau și alții care practicau același sport.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce nu știm că nu știm
Domnul ministru pune în discuție un subiect fierbinte, azi: digitalizarea.
Cine mai scrie de mînă jpeg
Cine mai scrie de mînă
Nu pot spune că-mi plăcea caligrafia, ba dimpotrivă, mi se părea o plictiseală, dar cred că n-a fost cu totul așa.
Vaccin și homeschooling jpeg
Manualele, inutile?
Este evident, pentru oricine e preocupat de starea educației, că școala are nevoie mai mult ca oricînd de profesori „calificați“, „formați“, „educați“.
Treceri jpeg
Treceri
În urma trecerilor ratate au rămas, cum spuneam, teancuri-teancuri de amintiri.
Trăim o nouă cultură jpeg
Meleagris ocellata
Am întîlnit-o în oraş. În Piaţa Rahova.
Vaccin și homeschooling jpeg
Ce este educația? Vă rog urgent
Sînt lungi și multe discuțiile despre (in)utilitatea temelor pentru acasă.
Aniversări tradiționale jpeg
La conferințe
În facultate am fost o studentă bună, aș putea spune.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.