"A doua tinereţe" - interviu cu Vera ŞANDOR

Publicat în Dilema Veche nr. 461 din 13-19 decembrie 2012
"A doua tinereţe"   interviu cu Vera ŞANDOR jpeg

Omul de azi la 40 de ani: e la a doua tinereţe sau la intrarea în maturitate?

Din punct de vedere al speranţei de viaţă şi al creşterii capacităţii de prevenţie şi asistenţă medicală, 40 de ani nu mai înseamnă începutul bătrîneţii sau al declinului, aşa cum era reprezentarea acestei vîrste cu cîteva secole înainte. Reprezentarea colectivă a acestei vîrste s-a schimbat mult, dar, desigur, cu persistenţa – în enclave, în comunităţi sau doar la nivelul prejudecăţilor personale – a acestei vechi reprezentări marcate de angoasă.

A doua tinereţe nu este neapărat în contradicţie cu maturitatea. Uneori, chiar dimpotrivă! Maturitatea poate să nu însemne renunţare, ci un nou început datorat unor revelaţii ivite din reflectarea celor 20 de ani trecuţi. De exemplu, curajul de a-ţi urma vocaţia renunţînd la destinul impus de anumite norme sau imperative poate însemna şi „a doua tinereţe“, ca o a doua şansă, al doilea început...

Criza de vîrstă este adevarată sau e doar un mit?

Criza de vîrstă este un prag, nu o fatalitate. Este şi realitate, şi mit.

Din punct de vedere biologic, fiziologic şi al regimului hormonal, este o realitate. O dovedesc multe patologii care survin ca o decompensare fizică sau psihică la trecerea sau doar la presimţirea acestui prag. Este un mit activ în măsura în care credinţa în această spaimă, creată de imaginea aceasta, produce efecte la nivel psihic..

Îi afectează ea diferit pe femei şi pe bărbaţi?

Cineva spunea odată: „Doar femeile îmbătrînesc...“ Aceasta este o percepţie comună vecină atît cu prejudecata, cît şi cu o anumită viziune (oarecum misogină) despre relaţia dintre sexe.

În realitate, începem să îmbătrînim (fiziologic, biologic) încă de la 18-20 de ani, dar mulţi oameni rămîn tineri în spirit pînă la adînci bătrîneţi – chestiune genetică, psihică sau la intersecţia dintre spirit şi trup?

La femei, oprirea capacităţii de a procrea este obiectivă. Este aceasta sinonimă cu bătrîneţea? Nu ar fi o reducere schematică la biologic?

La bărbaţi nu se aplică acelaşi reper: capacitatea lor de a procrea depăşeşte cu mult puterea dorinţei lor sexuale, în sensul că şi într-un declin libidinal – obiectiv –, capacitatea lor de procreare se poate păstra. În privinţa narcisismului, acesta e diferit la bărbaţi şi la femei. O femeie poate trăi mai dureros trecerea timpului care îi marchează imaginea.

Frica de bătrîneţe este printre angoasele care declanşează schimbări? Cum ne tratăm?

Frica este indusă de imagini, istorii, prejudecăţi şi de modalitatea de a ne percepe corpul, destinul, sufletul. Reprezentările despre bătrîneţe sînt diverse: odihnă, seninătate, mulţumire, boală, neputinţă, inutilitate. Sînt reprezentări induse sau avîndu-şi sursa într-o evaluare a destinului propriu. Din nou, declinul corpului este obiectiv, dar scăderea puterilor nu este echivalentă cu boala. Frica poate influenţa corpul şi, reciproc, corpul poate alimenta frica. Dacă frica este extrem de intensă devine patologie şi se tratează psihologic pentru a nu deveni paralizie sau izolare socială. Dacă frica este doar un moment care pregăteşte adaptarea la o nouă perioadă a vieţii, ea poate fi fertilă: un semnal de pericol absolut util.

Societăţile dezvoltate abordează bătrîneţea activ, ca pe o perioadă în care contribuţia seniorilor şi solidaritatea dintre generaţii sînt valori reale asigurînd continuitatea filiaţiei, a istoriei şi a valorilor şi prevenind fracturile care fragmentează istoriile familiilor şi ale naţiunilor. Sînt valori care se desprind de reperele biologice şi primitive.

Relaţiile de cuplu se reevaluează în această perioadă?

Categoric da, dacă ne referim la cupluri care sînt împreună de un timp mai îndelungat. Această criză afectează mai degrabă cuplurile constituite la tinereţe. Motivaţiile şi sentimentele în cuplu se pot schimba, şi acest prag poate fi resimţit ca o ultimă şansă: afinitatea poate lua locul sexualităţii (alegeri pasionale la tinereţe se pot dovedi insuficiente la maturitate), sexualitatea se impune ca motivaţie majoră dacă la prima tinereţe nu a fost recunoscută ca importantă în crearea cuplului, motivaţiile „acceptabile social“ pot fi denunţate în favoarea unor alegeri smintite ca fiind mai autentice. Copiii cresc sau pleacă, relaţia parentală pare golită de sens fără baza unor experienţe de intimitate în cuplu… şi exemplele pot continua.

Frica de moarte poate, de asemenea, genera (mai frecvent la bărbaţi se pare) o senzaţie de sufocare şi captivitate care poate avea destulă forţă încît să arunce în aer tot ce este stabil în destinul cuplului.

Motivaţiile şi cauzele sînt diverse – de la cele care ţin de căutările naturale din viaţa fiecăruia la cele care îşi au originea în trăiri dureroase care pot deveni acute în momentul acestui prag.

Criza, cum spuneam, nu este o fatalitate. Mulţi dintre noi au norocul sau înţelepciunea de a trăi autentic o continuitate coerentă a propriei vieţi.

Vera Şandor este psihanalist, membru direct al Asociaţiei Psihanalitice Internaţionale, membru corespondent al Societăţii Psihanalitice din Paris.

a consemnat Ana Maria SANDU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.