Alegerile şi mass-media

Răzvan MITROI
Publicat în Dilema Veche nr. 193 din 21 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Legea privind alegerile pentru Parlamentul European a ignorat total capitolul campanie electorală în mass-media comercială, făcînd trimitere la Legea privind alegerile pentru Parlamentul României, adică exact acea lege de care ne-am plîns noi, ziariştii din media privată. Principala critică adusă legii despre care vorbim, 373/ 2004, este că dintr-o grijă exagerată pentru controlul asupra campaniei electorale, legiuitorul a impus reguli mult prea restrictive jurnalismului în mediul privat. Faptul că accesul candidaţilor la televiziunile comerciale este gratuit constituie o contradicţie în termeni pe care legea o impune. De aici decurg şi celelalte inconveniente, mai întîi jurnalistice şi apoi comerciale. Astfel, într-o Românie unde dreptul la asociere este încă un sport naţional, televiziunile private se văd nevoite să facă faţă unei avalanşe de cereri de timpi de antenă, fără a avea vreo posibilitate de selecţie. Pur şi simplu trebuie să răspundă tuturor solicitărilor şi să le trateze nediferenţiat. Acest lucru presupune un volum suplimentar enorm pentru un departament de ştiri, cu punerea la dispoziţie a resurselor aferente, obligaţie prevăzută la art. 62, al. 1. Şi, după cum se ştie, punerea în undă a unor materiale electorale necesită costuri infinit mai mari decît punerea lor într-o pagină de ziar. Cu toate acestea, presa scrisă nu are nici o restricţie pentru a încheia contracte comerciale de prestări servicii cu conţinut electoral. În timp ce presa scrisă încasează bani în campaniile electorale, media electronică le sponsorizează. Am să vă dau şi cîteva exemple concrete din lege, transpuse în situaţii reale la campania din 2004. În articolul 61, al. 2, se stipulează că partidele sînt acelea care stabilesc proporţia de emisiuni înregistrate sau în direct. Astfel, partidele devin manageri de resurse în cadrul televiziunilor private, comandînd după bunul plac cînd să trimitem un car de reportaj pentru transmisiuni în direct sau doar o echipă de filmare. Reamintesc aici că televiziunile comerciale plătesc, şi nu puţin, orice transmisie prin relee sau satelit, de la locul evenimentului pînă în redacţia televiziunii. Materialul recepţionat este editat şi montat, ceea ce presupune alte costuri. O altă restricţie, pur jurnalistică de această dată, este interdicţia de a avea propria abordare redacţională a campaniei electorale în cadrul buletinelor de ştiri. Art. 57 stipulează ferm că în cadrul emisiunilor informative nu se pot difuza decît informaţii privind "sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor". Ne-am întîlnit în campaniile trecute cu evenimente deosebite, cu discursuri electorale pline de neadevăruri sau manipulări ordinare, cu încălcări ale regulilor de campanie nesesizate de autorităţi. În condiţiile actualei legi, nici un jurnalist al televiziunilor private nu poate amenda, critica sau comenta astfel de situaţii. Nici măcar moderatorii emisiunilor de dezbateri nu au această libertate, fiind şi ei supuşi unui set de reguli prevăzut de art. 64. Singurii jurnalişti care au dreptul la opinie pe micul ecran sînt din nou cei din presa scrisă, ca invitaţi la emisiunile electorale. Am ales un ultim exemplu dintr-un registru al absurdului, referitor tot la buletinele de ştiri. Conform art. 62, al. 4, dacă un candidat care deţine şi o funcţie publică prezintă o ştire de interes public, televiziunea trebuie să prezinte şi un punct de vedere opus. Să presupunem că un candidat care e şi ministru al Transporturilor anunţă deschiderea unei autostrăzi. E o informaţie de interes public, deci trebuie şi poate fi dată în jurnal. Dar, ce te faci că trebuie să livrezi şi un punct de vedere opus? Puneţi-vă în situaţia unui redactor-şef la ştiri, care trebuie să inventeze o critică la... autostradă. Situaţia chiar s-a întîmplat în 2004, cu Autostrada Soarelui, şi CNA ar fi putut face un studiu de caz pentru acest aberant articol de lege. Veţi spune, desigur, că am intrat în cazuri particulare şi nu am văzut construcţia întregii legi care guvernează campania electorală. Sîntem perfect de acord că astfel de reglementări trebuie să existe. Dar, în forma actuală, tocmai amănuntele o fac să se îndepărteze de spiritul ei, enunţat de altfel la art. 56: "Campania electorală, prin programele audiovizuale, trebuie să servească interesul electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încît să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză". Experienţa personală cu două campanii electorale în astfel de reglementări spune că televiziunile private au fost nevoite să adopte o implicare minimală în reflectarea fenomenului electoral şi asta din cauza prea multelor restricţii. Televiziunile private au fost transformate în servicii naţionale de difuzare de imagini, dotate cu magnetoscoape, unde partidele vin şi-şi rulează casetele electorale. În aceste condiţii, concluzionez fără reţineri că nu am îndeplinit obiectivul de a-l informa pe alegător, ci doar de a-l face curios în faţa televizorului. Un alt obiectiv al legii, acela ca programele electorale să servească "interesele radiodifuzorilor, de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de ziarist", a fost şi el ratat cu graţie. Legea cu pricina şi-a atins un singur obiectiv, acela de a deservi partidele politice, conform art. 56, al. 1, lit. b.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.