De ce vă doriţi să obţineţi titlul de Capitală Europeană a Culturii?

Deoarece considerăm această acţiune a Uniunii Europene ca fiind o oportunitate pentru oraşul nostru în vederea împlinirii potenţialului în sfera cultural-artistică şi, de asemenea, pentru a ne adresa acele provocări pe care nu ni le-am asumat pînă acum. Potenţialul oraşului din perspectiva cultural-artistică, cu reflectare directă în programul de candidatură, se referă la cîteva direcţii majore de acţiune. În primul rînd, Arta Contemporană – pornim de la „filonul“ reprezentat de Şcoala de Pictură de la Cluj, un fenomen recunoscut la nivel internaţional, ai cărui reprezentanţi au realizat expoziţii în cele mai importante centre ale lumii: MoMA, Tate Modern, Centrul Pompidou etc. Împlinirea potenţialului presupune crearea Centrului European de Artă Contemporană, un loc dedicat cercetării, documentării şi expunerii artei vizuale contemporane româneşti şi sud-est europene.

Apoi, Industriile Creative şi Cinematografia – s-au împlinit de curînd 100 de ani de cînd au fost realizate în oraş primele producţii cinematografice. TIFF a cultivat şi a dus mai departe ceea ce credem că se află în ADN-ul comunităţii clujene, înclinaţia înspre cinematografie. Patru dintre universităţile din oraş pregătesc anual sute de tineri în arta cinematografiei şi în domenii conexe – actori, regizori, producători, specialişti în procesarea imaginii şi a sunetului etc. Împlinirea potenţialului înseamnă implementarea proiectului „Cluj Media City“, ale cărui componente principale sînt: Centrul pentru producţie cinematografică, Centrul pentru arte media şi cultură informaţională şi rezidenţele interdisciplinare. Platforma pentru Artele performative construieşte un cadru pentru promovarea specificului artelor performative din Cluj-Napoca, unde se află o scenă artistică complexă, prin cele două teatre, cele două opere, filarmonica şi un sector independent puternic şi în continuă dezvoltare.

Provocările noastre se referă la îmbunătăţirea relaţiilor dintre diferitele comunităţi ale Clujului, în special relaţiile interetnice şi interconfesionale. Un accent deosebit pe care îl avem în vedere cade pe relaţia români-maghiari, iar un altul pe relaţia români-maghiari şi comunitatea romă de la Pata Rît.

Un alt tip de provocare pe care am abordat-o în contextul candidaturii noastre se referă la spaţiul urban. Un exemplu în acest sens este Someşul, rîul care străbate oraşul de la vest la est şi care este astăzi prea puţin utilizat. Am constatat că „stăm cu spatele“ la Someş, interacţionăm prea puţin cu el şi ne dorim transformarea lui într-o „scenă“ a activităţilor socio-culturale.

Care e astăzi situaţia infrastructurii culturale?

Dacă ne raportăm la media naţională a infrastructurii culturale – număr de cinematografe, număr de instituţii muzicale (operă, filarmonică) sau de teatre de stat sau independente, muzee – Clujul stă bine. Raportîndu-ne la media europeană, sîntem departe de a spune că stăm bine. Avem planuri ambiţioase în vederea dezvoltării infrastructurii. Un exemplu în acest sens este Centrul Cultural Transilvania, care va fi sediul Filarmonicii Transilvania, dar şi al altor instituţii culturale.

Care sînt zonele/domeniile deficitare?

Există probleme în privinţa infrastructurii culturale care încă nu şi-au găsit soluţii din motive care ţin de situaţia retrocedărilor unor imobile. Muzeul de Artă, Muzeul Farmaciei sau Muzeul de Speologie sînt într-o astfel de situaţie. Aceste instituţii funcţionează în imobile retrocedate sau parţial retrocedate şi încă nu s‑au găsit soluţiile concrete privind viitoarea lor funcţionare. În plus, Muzeul de Istorie este închis din cauza unor litigii cauzate de execuţia unor lucrări.

Ce pondere au industriile culturale & creative în economia oraşului dvs.?

O analiză care aduce la zi informaţiile cuprinse în Strategia oraşului privind industriile creative şi culturale este în curs de realizare. Pînă în acest moment, ştim cu certitudine că principalul pilon din perspectiva dinamicii economice a oraşului este segmentul IT&C. 10% din populaţia activă a Clujului lucrează în această industrie creativă care are o valoare adăugată mare, fapt ce ridică veniturile personalului angajat peste media naţională. Există peste 300 de firme active cu profil principal sau secundar de activitate domeniul IT&C, cu peste 12.000 de angajaţi din Cluj, la care se adaugă peste 2000 de colaboratori externi sau freelanceri.

Care sînt avantajele, atuurile oraşului dvs. în comparaţie cu celelalte trei aflate în competiţie?

Primul avantaj al procesului candidaturii a fost faptul că nu am lucrat sub presiunea timpului. Am lucrat ardeleneşte: aşezat şi cu obiective clare. Am avut un proces al candidaturii deschis şi participativ, care a început foarte devreme. Asumarea candidaturii în 2010 la nivel administrativ, universitar şi ONG ne-a lăsat timpul necesar pentru a stabili care sînt priorităţile. Pe tot parcursul procesului, am fost sinceri cu noi şi cu provocările noastre. Avem siguranţa că proiectul nostru poate fi „livrat“ în parametrii asumaţi.

Cum va arăta, în linii mari, programul cultural al oraşului, în 2021?

Programul cultural al anului 2021 va pune sub lumina reflectoarelor cele zece proiecte emblematice, dintre care am amintit cîteva, fiecare avînd diferite componente specifice. Agenda culturală a oraşului este astăzi una bogată şi diversificată, însă în 2021 operatorii culturali îşi vor dezvolta proiecte în concordanţă cu East of West – conceptul candidaturii, care dă posibilitatea unor întrepătrunderi artistice foarte interesante.

Priorităţile care stau la baza programului cultural cuprind cooperări şi coproducţii cu parteneri externi, implicarea populaţiei locale şi naţionale, proiecte transsectoriale şi interconectare.

Anul 2015, în care Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului, ne-a dat posibilitatea să testăm limitele oraşului din perspectiva unor evenimente de mari dimensiuni şi acum, cînd putem trage linia pentru anul ce s-a încheiat, consider că am dobîndit experienţe noi şi extrem de utile.

În ce măsură programul propus implică şi alte localităţi din regiune?

Proiectul „Servus Cluj-Napoca 2021“ se adresează oraşului Cluj-Napoca şi implică pe o rază de 60 de km diferite localităţi. De exemplu, proiectul „Satul Transilvan“ îşi propune să identifice şi să promoveze zece sate din judeţul Cluj, atît din zona Apusenilor, cît şi din zonele de pe valea Someşului, care au o poveste unică. Acestor poveşti le vor fi adăugate componente artistice – rezidenţe, activităţi concrete, astfel încît să fie stimulate, pe de o parte, conservarea şi promovarea valorilor şi tradiţiilor, iar pe de altă parte, creşterea turismului.

Pregătirile pentru programul Capitala Europeană a Culturii presupun cheltuieli publice importante de la bugetul local. În ce măsură sînt cetăţenii oraşului conştienţi de aceste angajamente?

Conform analizelor realizate de către IRES pentru Asociaţia noastră, ultima chiar în anul 2015, 84% dintre clujeni sînt la curent cu intenţia candidaturii oraşului, 65% ar fi dispuşi să se implice în proiect, 67% consideră că oraşul este pregătit financiar pentru implementarea proiectului, 64% dintre clujeni cunosc activitatea derulată de Asociaţie şi o califică drept bună şi foarte bună, în vreme ce 32% nu cunosc activităţile derulate.

Aceste procente pot părea surprinzătoare pentru momentul în care ne aflăm acum – cinci ani de zile înaintea posibilei implementări a proiectului. Totuşi, prezentarea publică în mod constant a rezultatelor diferitelor etape (strategie, concept al candidaturii, slogan, bugete, proiecte emblematice) în aceşti cinci ani a avut acest efect benefic. Mai mult, amintesc asumarea publică a proiectului de către reprezentaţii administraţiei – executiv şi deliberativ. Hotărîrile de Consiliul Local şi Judeţean privind alocările bugetare necesare s-au realizat în baza unor fundamentări prezentate (din nou public) în prealabil şi mediatizate de către presa clujeană.

Florin Moroşanu este director executiv al Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturală Europeană.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: wikimedia commons