Anacronismul politicienilor români şi Legea minorităţilor

Sabina FATI
Publicat în Dilema Veche nr. 103 din 12 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De la Şaguna la Maniu, liderii românilor ardeleni au încercat aproape 150 de ani să negocieze cu Viena şi apoi cu Budapesta diverse forme de autonomie, ţelul fiind desigur autonomia politică şi administrativă a Transilvaniei. În toamna anului 1918, reprezentanţii români în Parlamentul ungar duceau încă tratative cu puterea ungară, în acest sens. În Imperiul Austro-Ungar exista însă o lege a naţionalităţilor încă din 1868, care oferea minorităţilor autonomie culturală şi religioasă, precum şi dreptul de a se adresa în limba maternă autorităţilor. Această lege avea, fireşte, multe lipsuri şi nu oferea garanţii privind respectarea ei, dar ea a trecut prin legislativul ungar acum 137 de ani, într-o perioadă în care naţionaliştii extremişti de la Budapesta erau foarte activi. În 2005, Parlamentul de la Bucureşti refuză o lege similară pentru minorităţile din România, într-o perioadă în care nu există ameninţări la adresa statalităţii, iar ţara este la un pas de a fi primită în Uniunea Europeană. Într-o perioadă în care mulţi români ardeleni lucrează în Ungaria, iar cei mai mulţi maghiari din România sînt mai degrabă preocupaţi de problemele lor economice decît de statutul lor de minoritari, mulţi politicieni români se încăpăţînează să inventeze o problemă care nu există. Într-o perioadă în care românii şi maghiarii din Transilvania încearcă să depăşească trecutul complicat şi frustrant pentru ambele părţi, elita politică de la Bucureşti îşi redescoperă filonul naţionalist. Rumoarea xenofobă întreţinută de PRM şi Corneliu Vadim Tudor devine acum fundalul unei perioade de egoism naţional şi de întoarcere în forţă a dispozitivului şovin. Respingerea de către PRM şi PSD a Legii statutului minorităţilor se înscrie în logica istoriei recente a acestor partide, dar vehemenţa liderilor Partidului Democrat este neaşteptată, mai ales după ce Parlamentul European a cerut autorităţilor române "să susţină pe deplin ameliorarea nivelului educaţiei pentru minoritatea maghiară, punînd la dispoziţie resursele financiare cerute de aceasta". Democraţii refuză, de fapt, o lege care face parte din proiectul de guvernare şi care a fost adoptată de executiv, inclusiv cu susţinerea miniştrilor PD. Această incoerenţă suspectă reînvie pe scena publică o temă pe care România părea să o fi depăşit: chestiunea maghiară. Declaraţiile anacronice ale preşedintelui democrat Emil Boc seamănă, astfel, foarte mult cu cele ale liderilor PSD şi alimentează retorica xenofobă a PRM, iar luările de poziţie discrete ale liberalilor sugerează o complicitate mocnită. Consensuri vechi, sub pretexte noi, readuc la lumină dileme şi anxietăţi istorice inutile. Ceea ce-i deranjează pe naţionaliştii români (din PD, PC, PSD, PRM) este capitolul din lege referitor al autonomia culturală, care stabileşte dreptul fiecărei comunităţi naţionale de a decide din punct de vedere financiar şi administrativ în problemele minorităţilor care ţin de cultură, educaţie, religie şi media. Politicienii români ar vrea ca majoritarii să aibă controlul deplin asupra minorităţilor, trecînd cu vederea drepturile acestora, dar şi faptul că, de pildă, maghiarii (ca şi celelalte minorităţi) contribuie proporţional cu numărul lor la Produsul Intern Brut al ţării. Opoziţia faţă de Legea minorităţilor şi discursurile pe marginea ei demonstrează că elita politică autohtonă a rămas structural naţionalistă, chiar dacă unii dintre reprezentanţii săi au adoptat discursul moderat, de dragul orientării prooccidentale. Această dedublare nu poate fi însă mereu camuflată, iar inerţia şi ipocrizia politicienilor români iese la iveală, fără machiaj, cînd vine vremea deciziilor.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.