Anul acesta m-am bucurat să fiu invitată ca vorbitor în faţa studenţilor Universităţii Politehnice Bucureşti, în cadrul unei conferinţe despre modele profesionale de urmat pentru orientarea în carieră. Tema prezentării a fost despre cum poţi reuşi să performezi de fiecare dată, chiar şi atunci cînd schimbi radical domeniul de activitate, oraşul şi, implicit, oamenii cu care te înconjori.

Am dat atunci o definiţie personală despre ce înseamnă performanţă pentru mine: atunci cînd îmi aşez seara capul pe pernă, să am certitudinea că am făcut tot ceea ce mi-a fost omeneşte cu putinţă pentru acea zi, chiar dacă vorbim de activităţi profesionale, sociale sau familiale.

Am vorbit despre o parte dintre principiile pe care le-am urmat, iar cel mai drag principiu a fost autenticitatea. Este de departe cea mai bună cale spre performanţa personală şi profesională.

Să fiu autentică este un subiect care m‑a preocupat toată viaţa, încă din copilărie şi cu mult mai mult ulterior, în viaţa profesională, atît ca angajat, cît şi ca antreprenor, pentru că am descoperit care sînt beneficiile reale pe care le poți obţine atunci cînd poti rămîne autentic/ă, indiferent de influenţele exterioare. Este nevoie de multă încredere în capacitatea de reflecţie interioară, de o doză mare de curaj, izvorîtă dintr-o puternică credinţă în crezul personal şi, nu în ultimul rînd, de asumarea unor nevoi, obligaţii şi responsabilităţi. Cînd spun spirit antreprenorial, mă refer la o anumită mentalitate, de fapt. Dacă reuşeşti să rămîi autentic în deciziile tale, vei deveni mult mai eficient ca lider. Echipa, clienţii şi partenerii de afacere vor vrea să urmeze un lider, un antreprenor autentic şi inspiraţional.

În linii generale, indiferent de momentul în care te afli în viața personală și, implicit, profesională, există multe temeri legate de efortul de a rămîne autentic, deoarece implică deţinerea unei doze mari de curaj. Iar acest lucru devine o provocare zilnică.

Dar ce înseamnă să fii un antreprenor autentic? Chiar dacă a început să fie un termen destul de uzitat, pornesc de la definiţia cuvîntului din DEX. Autentic: care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială. Să fii autentic înseamnă să fii o versiune nemodificată, reală, a ta.

Altfel spus, un antreprenor autentic este acea persoană care înţelege că a construi o afacere are ca scop un motiv mult mai aspirant decît simplul motiv de a obţine o securitate financiară. În acţiunile lui, el este condus de un vis propriu şi înţelege să acţioneze pentru a-şi construi nu doar „o afacere“, ci afacerea care se pliază perfect pe stilul de viaţă propriu dorit.

Pe parcursul experienţei mele de douăzeci de ani, atît în mediul de afaceri antreprenorial, cît şi de corporaţie, am avut ocazia să cunosc persoane împlinite profesional, împlinire care nu s-a realizat prin sacrificarea vieţii personale, ci prin faptul că au reuşit să nu abdice de la principiile lor fundamentale, de la lucrurile cu adevărat importante în viaţa lor şi au reuşit să rămînă autentice. Pornind de la experienţa acestor oameni, dar şi de la experienţa proprie în a reuşi în viață, am identificat cinci caracteristici de top pe care le are un antreprenor autentic.

Să fie vizionar. Modelul vechi de antreprenoriat se bazează pe o atitudine de rebeliune a celui care vrea să iniţieze o afacere; cele mai frecvente motive de iniţiere a unei afaceri, în acest model, sînt punctuale: un şef nesuferit, dorinţa de a nu mai avea şef și de a fi liber, credinţa deţinerii mai multor cunoştințe tehnice decît oricine altcineva, care sigur îl vor ajuta să construiască afacerea. De cele mai multe ori, afacerile construite pe acest model sînt destinate eşecului.

Antreprenorul autentic are aspiraţii înalte şi o viziune clară a ceea ce poată să devină afacerea care este în mod obligatoriu modelată după stilul personal. El vede modelul de afacere dintr-o altă perspectivă a vieţii personale, în care este inclusă afacerea pe care o creează.

Să fie „non-individual“. Antreprenorul tradiţional are ca unic scop construirea unei afaceri care se rezumă doar la atingerea unor indicatori financiari de performanţă. Dar cînd aceştia sînt atinşi, ce rămîne? Care este următorul pas? Antreprenorul autentic este animat de ţeluri mult mai mari, în care nu-şi rezumă viaţa doar la propria persoană, ci contribuie în bine şi la vieţile altora. El reuşește întotdeauna să rămînă conectat la aspiraţiile lui înalte şi îşi exploatează la maximum potenţialul creator pentru a le atinge. Acolo unde alţii văd obstacole, el vede oportunităţi de dezvoltare şi antrenează uşor alte persoane în acest demers.

Să fie echilibrat. Un antreprenor tradiţional nu va interveni la timp pentru a monitoriza rezultatele şi a insista pe standarde mai ridicate sau schimbări, avînd o autoritate abdicată.  Abdicarea nu e permisă. Dar nici micromanagementul şi prea mult control, deoarece va împiedica angajatul de la un curs de dezvoltare personală sau va începe să gîndească pe cont propriu.  Antreprenorul autentic, magnetizat de atingerea aspiraţiilor sale înalte, găseşte un echilibru între micromanagement şi abdicare, iar acest lucru începe cu o atitudine care poate fi definită ca „predare controlată“ sau „detaşare interesată“. În acest demers, întotdeauna va fi înconjurat de oportunităţi şi de persoane dornice să participe la acest deziderat. Cînd ia decizii, este echilibrat, dar eficient.

Să fie „împlinit“. Un antreprenor tradiţional va dezvolta afacerea încercînd să menţină un echilibru al balanţei între viața personală și afacere. Chiar dacă reuşește să obţină ceea ce şi-a dorit cu afacerea lui, este totuşi neîmplinit, uneori chiar nefericit. De ce? Pentru că el nu a realizat că viaţa personală e un cumul de factori: familie, prieteni, profesie, afacere, spiritualitate, hobby etc. şi, dacă a sacrificat acele lucruri în favoarea dezvoltării afacerii, el se simte neîmplinit. Un antreprenor autentic e conştient de cumulul de factori care naşte „de ce“-ul interior ca motor al acţiunilor întreprinse pentru a-şi dezvolta afacerea. El ştie să-şi alinieze valorile fundamentale, de la care nu abdică, cu credinţele şi aspiraţiile, pentru a-şi împlini viața şi destinul.

A cincea caracteristică e încrederea. Un antreprenor tradiţional crede că „nimeni nu poate face lucrurile la fel de bine ca mine“. Expresia poate fi corectă, dar nu e o scuză. Un antreprenor autentic ştie că pentru atingerea aspiraţiilor are nevoie de o echipă în care să creadă. Va recruta talente reale şi apoi le va susţine cu indicatori de performanţă-cheie. Va fi o sursă permanentă de inspiraţie pentru ei, un adevărat lider, ceea ce conduce în final la dezvoltarea unei afaceri autentic prospere.

Dacă eşti antreprenor sau te gîndeşti să devii unul, însuşirea acestor cinci caracteristici de top ale unui antreprenor autentic îţi va aduce multe beneficii. Dacă eşti decis să-ţi dezvolţi afacerea aşa cum doreşti, fără a sacrifica ceva din viaţa personală, atunci ai făcut un pas înainte.

Arsenia G. Baranger este coach, CEO Espora Evolutiv Business.