Bani, muncă şi timp liber în clasa de sus

Paula A. TUFIŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 226 din 14 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În mai 2003, conform Barometrului de opinie publică (BOP), cei mai mulţi dintre români percepeau structura socială a României ca avînd o formă piramidală (cu o elită mică la vîrf, mai mulţi oameni la mijloc şi cei mai mulţi la bază) sau o variantă a piramidei cu baza supra-dimensionată (o mică elită la vîrf, puţini oameni la mijloc şi cea mai mare parte la bază). Dacă opiniile respondenţilor au fost împărţite în privinţa dimensiunilor straturilor de jos şi ale celor de mijloc, 99% dintre ei au ales variante în care doar un mic procent din populaţie face parte din clasa de sus, pentru a caracteriza structura socială existentă. Atît măsura subiectivă (autoclasificare în clase sociale), cît şi cele obiective (bazate pe venit, ocupaţie, educaţie) de împărţire a populaţiei pe clase sociale oferă aceeaşi imagine conform căreia doar o mică parte din populaţie poate fi etichetată ca aparţinînd clasei de sus. Între anii 1998 şi 2006, în cercetările BOP, aproximativ 1% din respondenţi se auto-identifică drept membri ai acestei clase. Tot în această perioadă, diverse măsuri obiective ale apartenenţei la clasa de sus (folosind criterii de venit şi nivel de educaţie) estimează că o proporţie între 4% şi 6% din populaţie face parte din aceasta. Dat fiind că cei din straturile sociale superioare sînt de obicei subreprezentaţi în sondaje, datele oferă informaţii despre un subsegment al clasei superioare (partea inferioară a clasei de sus). În condiţii ideale, delimitarea clasei de sus ar trebui făcută avînd în vedere atît criterii subiective, cît şi criterii obiective, însă subreprezentarea membrilor clasei de sus în sondajele de opinie ne obligă să lucrăm cu definiţii permisive. Folosind o astfel de definiţie, bazată pe criterii obiective (cei mai bogaţi 10% cu mai mult de 12 clase), membrii clasei de sus sînt concentraţi în prezent în ocupaţii care nu implică muncă manuală, dar provin din familii cu niveluri educaţionale şi ocupaţionale extrem de variate (de la gimnaziu pînă la studii superioare şi de la muncitori calificaţi pînă la ocupaţii intelectuale). Originile sociale diverse ale actualilor membri ai clasei de sus reflectă structura socială existentă înainte de 1989 (cu principala linie de demarcaţie între o mică elită politică şi restul populaţiei grupată în cîteva straturi caracterizate de distanţe comprimate din punct de vedere al resurselor financiare şi al accesului la bunuri de consum şi servicii) şi faptul că după 1989 o parte din barierele în calea mobilităţii sociale au dispărut, permiţînd o rearanjare a populaţiei în structura socială. Chiar dacă pătura cea mai bogată a clasei de sus (probabil cu origini sociale mai omogene) nu este surprinsă de datele de sondaj, acest segment caracterizat de origini sociale diverse şi-a făcut loc pe lîngă primul grup în topul ierarhiei celor mai bogaţi şi mai educaţi, apelînd la alte resurse decît cele ale familiei de origine. Aceste resurse sînt cel mai probabil în principal propria educaţie, relaţiile, structura oportunităţilor de după 1989, schimbările din structura ocupaţională şi apariţia sectorului privat. În opinia membrilor acestui segment, resursele cele mai importante pentru reuşita în viaţă sînt inteligenţa, munca, relaţiile şi norocul (BOP 2003). Dată fiind provenienţa din medii sociale diferite a acestui segment social, se ridică întrebarea dacă trăsăturile sale denotă cristalizarea unei clase sociale caracterizate de o viziune comună asupra lumii, cu orientări comportamentale, atitudinale şi valorice diferite de celelalte clase sociale. Orientările în jurul cărora se poate cristaliza o viziune comună a membrilor acestui grup ar putea fi legate în principal de bani, muncă şi timp liber, domenii în care resursele materiale şi financiare mai bune ale clasei de sus permit o organizare diferită a activităţilor şi atitudini diferite în comparaţie cu membri celorlalte clase sociale. Membrii clasei de sus se consideră mai bogaţi decît membrii celorlalte clase. Diferenţele din acest punct de vedere nu sînt foarte mari, sugerînd fie că aceştia nu pun accentul pe statutul lor de oameni bogaţi, fie că estimarea propriei bogăţii este ponderată de ambiţii mai mari. Pe de altă parte, 43% din clasa de sus estimează că veniturile lor sînt suficiente pentru cumpărarea unor bunuri mai scumpe sau pentru a avea tot ce le trebuie, pe cînd doar 10% din clasa de mijloc şi 6% din clasa de jos consideră că se află în această situaţie. De asemenea, cei din clasa de sus declară cheltuieli lunare medii în gospodărie de două ori mai mari decît cheltuielile celor din clasa de mijloc şi de trei ori mai mari decît cele ale membrilor clasei de jos (BOP 2006). Surprinzător, în discursul clasei de sus, banii nu sînt mai puţin importanţi decît în discursul celorlalte clase - se discută la fel de des despre preţuri şi costul vieţii cu cei apropiaţi (BOP 2006), salariul primit la locul de muncă este considerat la fel de important (BOP 2005), iar banii familiei sînt la fel de importanţi pentru reuşita în viaţă (BOP 2003). Deşi munca este considerată mai importantă în clasa de sus decît în celelalte clase, nu există diferenţe între aceasta şi cea de mijloc în atitudinile faţă de muncă. Ambele clase tind să creadă în mai mare măsură decît clasa de jos că munca este un mod important de a-ţi pune în valoare aptitudinile, pe cînd clasa de jos priveşte munca drept o datorie către societate. Clasa de sus şi clasa de mijloc nu diferă nici în importanţa acordată timpului liber, deşi ambele consideră timpul liber mai important decît clasa de jos (BOP 2005). Deşi segmentul clasei de sus descris aici se diferenţiază clar de clasa de jos pe toate dimensiunile discutate, diferenţele faţă de clasa de mijloc sînt mai puţin evidente. În afară de cîteva semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce priveşte aprecierea bogăţiei şi a veniturilor, evaluarea cheltuielilor lunare şi importanţa muncii, profilurile de orientări valorice şi atitudinale cu privire la muncă şi timp liber sînt similare în cele două clase. Este posibil ca această asemănare să fie determinată parţial de originile sociale comune ale actualilor membri ai celor două clase şi parţial de un flux de mobilitate intra-generaţională ascendentă dinspre clasa de mijloc înspre clasa de sus.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.