"Braşovul ca scenă" - <i>a cincea ediţie a Festivalului multicultural de teatru EuroArt2006</i>

Anne SCHULZ, Roxana FLORESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 144 din 27 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

__________ Cînd vorbim despre percepţie în teatrul contemporan, pornim de la constatarea faptului că orice potenţial spectator trăieşte într-o lume dominată de mass-media care îl copleşeşte. Deşi receptează cu ajutorul radioului, al televiziunii şi al Internetului cele mai diferite realităţi în timpul cel mai scurt, nici una dintre instituţiile mass-media nu se aşteaptă la o reacţie din partea sa. Surplusul de informaţii produce o indiferenţă care poate fi justificată şi prin faptul că acest tip de comunicare este univoc. Care este rolul teatrului, ca artă, în acest context? Cum reacţionează teatrul contemporan la diferitele realităţi şi percepţii ale lor? "Realitatea ştirilor" este pusă sub semnul întrebării; în loc de aceasta, artistul se documentează singur: situaţii autentice, teme politice şi comicul vieţii cotidiene fac obiectul curiozităţii sale, luînd forme artistice alternative. Jocul de teatru este înlocuit de noi stiluri de prezentare: performerii părăsesc adesea sala tradiţională de teatru, plasîndu-şi conţinuturile într-un context spaţial complet nou. Într-o lume în care noţiunile "public" şi "privat" se confundă tot mai mult, artiştii oferă spectacole în spaţii publice, în locuinţe particulare, în mijloace publice de transport etc. Printr-o nouă delimitare spaţială, spectatorul se desparte treptat de poziţia sa neobservată dintr-o sală întunecată. Ieşind în stradă, distanţa de siguranţă dintre actor şi spectator se micşorează, iar privitorul, altădată pasiv, este nevoit să interacţioneze, să devină el însuşi actor pentru unii trecători. Mai mult decît atît, plasînd o înscenare într-un spaţiu de viaţă, se creează relaţii interesante, "ficţiunea" piesei se confundă cu realitatea locului. În mintea fiecărui spectator se nasc poveşti individuale. Ediţia de anul acesta a Festivalului multicultural de teatru EuroArt şi-a asumat această provocare, atît pentru organizatori, cît şi pentru participanţi şi public. "Oraşul ca scenă" s-a dovedit a fi nu doar o temă aleasă, ci mai degrabă un experiment, un nou proces. Începutul s-a arătat, ca orice schimbare, relativ dificil. Ce doream? Să promovăm idei noi în teatrul şcolar, să transformăm oraşul în scenă, să permitem teatrului să fie jucat în parc, în piaţă, în supermarket. Ne-am aşteptat ca atît artiştii profesionişti, cît şi cei amatori să descopere şi să ofere noi perspective asupra oraşului. În acelaşi timp am ştiut de la bun început că nu vom putea produce o schimbare radicală, ci vom da mai degrabă naştere unui proces care ar putea continua şi după încheierea acestui proiect. Cel mai ilustrativ exemplu l-a oferit duo-ul german Urban Lies cu spectacolul Ersatzverkehr...city recreation: Lajos Talamonti şi Martin Clausen şi-au invitat spectatorii la un spectacol într-un autocar. După o săptămînă de documentare petrecută la Braşov, realizînd interviuri cu istorici şi cu simpli locuitori ai oraşului, cercetînd în arhive, dar şi pe Internet şi stabilind trasee şi rescriind replicile, cei doi artişti germani au putut oferi publicului braşovean un altfel de tur al oraşului. Călătoria, care începe ca un program turistic obişnuit, degenerează foarte repede, purtînd pasagerii către colţuri contradictorii ale oraşului: de la un sector industrial părăsit, ghetouri de beton şi pînă la cartiere rezidenţiale opulente şi de prost-gust. Uneori subtil, alteori direct, cei doi abordează teme precum: sistematizarea oraşului, protecţia mediului, minorităţi şi migraţie. Iluzia "oraşului", jungla artificială, influenţa sa asupra omului civilizat, existenţa sa fantomatică - acestea sînt mesajele pe care cei doi artişti au dorit să le transmită. Acţiunile care se petrec în locurile în care opreşte autocarul generează reacţii surprinzătoare ale oamenilor de pe stradă şi din balcoane. Pasagerii trăiesc aceste reacţii şi devin, prin curiozitatea lor, ei înşişi obiecte ale curiozităţii altora. Putem spune că spectacolul german s-a apropiat cel mai mult de intenţiile noastre. Însă o temă generoasă poate oferi nenumărate modalităţi de abordare, iar rezultatul a constat în 4 zile de teatru, 3 spectacole profesioniste şi 15 reprezentaţii de teatru amator, jucate de către elevi şi coordonate de către profesori. Mulţi se vor fi întrebat dacă tot ceea ce au văzut în aceste zile poate fi numit teatru. Idealismul din noi şi mai ales dorinţa de a-i face pe tineri să problematizeze propriile percepţii despre oraş ne permit să răspundem afirmativ. În special ne-a impresionat uşurinţa cu care tinerii au răspuns provocării de a se expune în spaţii publice. Momentele create au fost în unele cazuri atît de intense, mă gîndesc de pildă la spectacolul Dominantseptakkord, oferit de trupa de elevi Perpetuum Mobile din Miercurea Ciuc, încît au reuşit să rupă mişcarea constantă a străzii, dînd naştere unor efecte puternice, vizuale şi acustice, atît pentru cei aflaţi acolo ca spectatori, cît şi pentru trecătorii neinteresaţi. Iar cînd scena s-a mutat înapoi în sala de spectacol, "oraşul" a continuat să fie prezent, fie prin imagini proiectate în poveste, fie prin trăiri ale personajelor, generate de viaţa urbană. În final, am rămas cu toţii cu convingerea că "oraşul" poate fi privit şi altfel decît ne-am obişnuit să-l vedem în fiecare zi. Spectatori şi actori ne-am lăsat prinşi în jocul de-a căuta acele lucruri pe care nu le mai vedem pentru că ne uităm zilnic la ele, iar ceea ce am descoperit a meritat întregul efort. Şi mai vrem să credem că pentru mulţi am reuşit să lărgim înţelesul conceptului de teatru.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.