Ciocul mic, acum sîntem noi la putere

Otilia NUŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Ciocul mic, acum sîntem noi la putere jpeg

Pentru cei care sperau ca, odată cu schimbarea de guvern, să se respecte promisiunea de renunţare la politizare (clientelizare) de la vîrf pînă la femeia de serviciu, veştile sînt proaste. În prima lună de guvernare, principala preocupare a noii puteri pare să fi fost exact asta, înlocuirea oamenilor „lor“ cu oamenii „noştri“, de la cei numiţi politic (miniştri, secretari de stat – care s-au ocupat multă vreme cu împărţeala de funcţii şi scandalurile publice) şi pînă la cei teoretic inamovibili (prefecţi, inspectori şcolari). Eu, una, cu excepţia votului uninominal, nu-mi aduc aminte de nici o altă măsură decît numiri sau subordonări de instituţii. Chiar, guvernul ăsta a mai făcut şi altceva? Nu de alta, dar tot mapamondul e în pragul crizei, guvernele îşi bat capul cum să-şi însănătoşească bugetele publice şi sistemul financiar în faţa unui colaps sistemic, numai noi plătim poliţe şi ne imaginăm că asta vrea electoratul. În politica de împrospătare a cadrelor a rămas însă complet irelevantă discuţia despre performanţa sau lipsa ei în cazul foştilor; la fel, în plin an electoral nu preocupă pe nimeni să demonstreze publicului că „ăştia noi“ ar fi mai buni şi ar avea CV-uri mai profesioniste decît cei puşi, tot politic, de cei dinainte.

Senzaţia de invazie de lăcuste, cu care publicul s-a obişnuit la fiecare schimbare de putere, e de această dată ceva mai intensă – dovadă reacţiile prompte din partea publicului la numirile total nepotrivite de miniştri, la cazul Grăjdan-ISC-Năstase sau la schimbarea Comisiei de Etică responsabilă cu plagiatul lui Mang, întru albirea la timp a acestuia. Ceea ce exasperează e aroganţa cu care se trece peste protestele publice şi viteza cu care se schimbă oameni, se restructurează agenţii, se epurează conducerile unor instituţii, performante sau nu. Mai nou, parcă nu interesează nici legalitatea acestor înlocuiri. De pildă, dacă înlocuirea prefecţilor, în lege apolitici, s-a făcut cu pretextul că şi cei dinainte erau oamenii politici ai PDL, pretextul nu ţine. Ar fi trebuit ca Guvernul Ponta să-i repună în funcţie pe cei destituiţi de Guvernul Boc, mai ales că unii au hotărîri judecătoreşti definitive şi-şi primesc în continuare vechile salarii, nu să asistăm la o nouă împărţeală a poziţiilor pe algoritmul noii majorităţi PSD-PNL. Măcar PDL a încercat să găsească o bază legală pentru politizarea prefecţilor, s-a chinuit vreun an şi a emis două Ordonanţe de Urgenţă contestate de opoziţia de atunci, tocmai pe motiv de politizare.

Că opinia publică nu contează cînd eşti sigur pe o majoritate zdrobitoare vedem şi din lipsa de reacţie a politicienilor la protestele publice, de pildă contra destituirii dlui Dobrincu de la Arhivele Naţionale. Dl Dobrincu a fost pus acolo în 2007 chiar de liberali, care încă nu-şi dau seama că PSD îi va canibaliza după alegerile din toamnă. La începutul lui 2009, PDL-Flutur a încercat să-l înlocuiască pe dl Dobrincu tot cu un „politic“, Constantin Gheorghe, arbitru de fotbal (213 meciuri în Divizia A, 14 sezoane între ’84 şi ’97). La momentul respectiv, presiunea opiniei publice şi intervenţia preşedintelui au blocat acea înlocuire; acum, nici un răspuns din partea Guvernului.

O chestiune la fel de importantă, puţin comentată însă de presă, e aceea a înlocuirii managerilor la companiile de stat. Pînă acum asta a fost regula – fiecare partid la putere îi înlocuia pe cei de dinainte cu oameni de casă noi. De data asta însă, înlocuirea directorilor generali pe acest sistem e ilegală. Anul trecut, la presiunea FMI, s-a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă (109/2011) privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat. Ideea fiind tocmai asta: companiile de stat sînt autonome faţă de proprietar, trebuie să răspundă doar pentru performanţă în faţa acestuia, dar sînt independente managerial, nu pot fi administrate direct, iar conducerea nu poate fi schimbată arbitrar. Iată ce scrie Ordonanţa: ministerul nu se poate băga în activitatea de conducere şi administrare a întreprinderii publice (Art. 4); iar pentru companiile de stat mari, directorii şi membrii CA se selectează numai competitiv şi transparent, cu anunţ în ziare, cu criterii clare, folosindu-se un headhunter independent (Art. 29 şi 35). Legea e în vigoare. Aşa că se pun două întrebări. Prima: cum au fost înlocuiţi directorii Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica etc. şi unii membri ai Consiliilor de Administraţie, săptămînile trecute, dacă legea interzice asta în mod explicit? Şi doi: oamenii aceştia au un contract de mandat, cu indicatori de performanţă, încă din 2009. Dacă înlocuirea lor s-a făcut pentru că n-au fost performanţi, de ce nu s-a scos pe masă tabelul cu indicatorii de performanţă pentru fiecare, să vedem ce au făcut şi ce n-au făcut?

Pînă cînd nu vorbim de performanţa oamenilor dinainte în funcţie, pînă cînd nu vom compara CV-urile lor cu ale celor pe care îi punem în loc, orice discuţie despre „depolitizare prin îndepărtarea politrucilor sau a propagandiştilor“ e pură ipocrizie. Asta cînd nu e de-a dreptul ilegală. 

Otilia Nuţu este analist pe zona energie, infrastructură şi reglementare la think tank-ul Expert Forum (www.expertforum.ro).

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.