Cu ochii deschişi

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Cultura, „vidul planetar“ şi Ruy Blas jpeg

O să mi se spună că „nu se poate“, că „tocmai cu ăia?...“, că „nu e infrastructură, iar oraşul e prea mic“ etc. etc. Nu-i nimic. Nu mă pot abţine să nu visez cu ochii deschişi, de dragul exerciţiului, că diverse oraşe din România ar putea aspira să devină capitală culturală europeană. Sau măcar să-şi croiască o strategie pe termen mediu, pentru a se dezvolta şi a-şi pune patrimoniul în valoare, pornind de la criteriile necesare pentru a dobîndi acest statut. Recunosc – „visarea“ mi-a fost influenţată de o scurtă vizită la Maastricht, anul trecut: candidat la titlul de capitală culturală europeană pentru 2018, oraşul era plin de bannere care asta anunţau, pe vitrinele magazinelor şi ale cafenelelor erau lipite afişe cu „susţinem candidatura oraşului“ etc. Şi – foarte important – Maastricht candidează în numele întregii euroregiuni Meuse-Rin, atrăgînd de partea sa provinciile belgiene Limburg şi Liège, regiunea Aachen din Germania şi comunitatea germană din Belgia. Aşadar, fac şi eu nişte propuneri naive.

Braşov. Cu Sighişoara, Ţara Făgăraşului, cetăţile săseşti din zonă, Rîşnovul, Rucărul etc. Poftim, treacă de la mine: Branul cu Dracula (că oricum nu putem scăpa de povestea asta – şi de ce-am vrea să scăpăm, în definitiv?).

Brăila şi Galaţi, împreună (mă rog, să se înţeleagă între ele – care va depune candidatura). Oraşe dunărene. Dacă alţii au scris cărţi excepţionale despre Dunăre (de exemplu, Claudio Magris), noi de ce n-am pune în valoare „cultura dunăreană“? Ar fi greu, nu zic, dar ambele oraşe ar avea de profitat şi ar ieşi cu adevărat din nostalgiile industriei socialiste, cu oţel şi utilaj greu...

Constanţa. Ce-ţi poţi dori mai mult, cultural vorbind, decît un oraş-port? În 2012, reuniunea revistelor culturale europene din reţeaua Eurozine a avut loc la Hamburg şi a dezbătut problema oraşelor-porturi. Căci Hamburg – despre care lumea crede că, fiind port, înseamnă doar industrie şi comerţ – e un oraş cultural şi creativ şi, în ultimii ani, fix pe această linie se dezvoltă. Deci: Constanţa, care să candideze „în numele“ Dobrogei – cu tătarii, turcii, lipovenii, aromânii, grecii, Histria, Delta şi cu tot ce mai are. (Şi are!)

Suceava. Ar putea candida cu Bucovina şi Neamţul cu tot (adică mînăstiri, patrimoniu istoric, tradiţii încă vii etc.), ba chiar şi cu judeţul Botoşani (Eminescu). Mai sînt pe-acolo şi ucraineni, şi polonezi, şi alte mici comunităţi ale minorităţilor. Şi – de ce nu? – ar putea găsi o formă inteligentă de a-şi asocia şi oraşul Cernăuţi. (Cu situaţia de acum din Ucraina, ar fi un semnal bun.)

Tîrgu Mureş. Jumătate românesc, jumătate maghiar, are asigurată deschiderea multiculturală. Are şi instituţii culturale, şi tradiţie. A intrat deja în combinaţie cu Sfântu Gheorghe şi cu zona secuiască, dar după părerea mea ar trebui să fie... viceversa: adică nu Sfântu Gheorghe să depună candidatura în numele Ţinutului Secuiesc, ci Târgu Mureş să depună candidatura în numele unei regiuni care să includă o zonă „mixtă“, din Secuime pînă la Năsăudul românesc. Căci, la cea mai mică aluzie de autonomie, şansele de acceptare a candidaturii scad brusc.

Despre Alba Iulia nu zic nimic, că sînt subiectiv (dat fiind că Festivalul Dilema veche are loc acolo).

Cam aşa visez eu cu ochii deschişi. Acum ne putem întoarce la realitate, aşa că aveţi cuvîntul: „Constanţa e a lui Mazăre“, „Suceava e un oraş prea mic“, „ăia din Braşov sînt mai mult cu industria, nu cu cultura“, „asta cu ungurii e o idee proastă, cum de ţi-a dat prin cap aşa ceva?“ Etc. etc.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.