Cum păstrăm şi consolidăm ceea ce avem astăzi?

Leonard ORBAN
Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Cum păstrăm şi consolidăm ceea ce avem astăzi? jpeg

Dl Idu a vorbit despre o dezbatere informală, un schimb de opinii diferit faţă de ceea ce facem de obicei, şi tocmai de aceea voi încerca să fiu diferit faţă de practica obişnuită. Mai întîi de toate vreau să vă spun – dl Idu v-a explicat ce stă în spatele acestei dezbateri – că mă îngrijorează faptul că, plecînd de la anumite cifre din Eurobarometrul prezentat recent, se creează o serie de percepţii printre persoane care au un impact asupra vieţii politice, asupra zonei de societate civilă, persoane interesate de afaceri europene. La nivelul presei, de asemenea, începe să se contureze un curent mai puţin entuziast în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, un curent puternic de reţinere faţă de ceea ce reprezintă UE în momentul de faţă. Am parcurs, în special după prezentarea acestui Eurobarometru, o serie întreagă de articole, dar am înregistrat şi o serie întreagă de poziţii luate de diferite persoane cu impact mediatic, cu privire la chestiunile legate de UE, şi am sesizat această tendinţă eurosceptică în creştere.

De la articole în care cîteva dintre persoanele prezente aici erau făcute responsabile, mai mult sau mai puţin, pentru entuziasmul foarte crescut al românilor şi, de fapt, pentru situaţia la momentul de faţă la nivelul percepţiei populaţiei. Dl Idu era vizat, eu, dl Vasile Puşcaş, care, din păcate, nu a putut să vină la această dezbatere, dar şi alte persoane care au fost criticate că, în timpul perioadei de negociere şi ulterior, au prezentat UE în culori foarte pozitive şi că ce se întîmplă în momentul de faţă este şi rezultatul acelei prezentări distorsionate. Încerc să-mi amintesc şi îmi e foarte greu să mă gîndesc la o situaţie în care am prezentat lucrurile mai roz decît sînt ele în realitate. Chiar am fost întrebat uneori, vorbind de perioada de negociere şi cea ulterioară, dacă nu cumva criza prin care trece România este rezultatul unei negocieri proaste, făcute în genunchi de către echipa românească? Deci pot exista şi asemenea percepţii, chiar şi asemenea întrebări. Tocmai de aceea am considerat necesară o dezbatere deschisă pe diferitele tendinţe, pe ceea ce ar trebui să facem, pentru că ceea ce doresc eu este ca dezbaterea să se finalizeze cu anumite idei.

Şi aici aş insista în a spune că, din punctul meu de vedere, aderarea României la UE a reprezentat un avantaj extraordinar atît pentru ţară cît şi pentru fiecare dintre cetăţenii care locuiesc în ţară. Dar, pe de altă parte, avantajele mai mari sau mai mici pe care le avem după aderarea la UE trebuie păstrate şi menţinute, aşa după cum UE trebuie păstrată şi consolidată. Pacea şi prosperitatea nu sînt lucruri pe care le vom avea de acum înainte pe vecie, trebuie să luptăm pentru ele în fiecare moment. Tocmai de aceea cred că şi această atitudine pozitivă vizavi de UE este necesară – o atitudine care poate critică lucruri care nu sînt bune pe moment, le putem discuta, analiza, să vedem ce soluţii găsim.

Dacă ne uităm la tot tabloul din UE, vom constata că, în ultimii ani, în contextul crizei sau crizelor succesive, sprijinul pentru ideea europeană a scăzut destul de mult. Putem constata, inclusiv dacă ne uităm la ultimele alegeri din cîteva ţări europene, oarecare tendinţe îngrijorătoare. Aş putea să vorbesc doar despre cazul alegerilor din Grecia, să vedem ce s-a întîmplat în primul tur în alegerile din Franţa, să vedem cît de multe voturi s-au dus la anumite partide de extremă dreaptă sau de extremă stîngă. Sînt situaţii prezente chiar şi în alte state membre. Chiar recent, în Austria, un sondaj de opinie ne arăta că o parte importantă a populaţiei sprijină introducerea controalelor la frontieră. O situaţie care, mai mult sau mai puţin, ar putea pune sub semnul întrebării una dintre marile realizări ale UE: libera circulaţie a persoanelor.

Chestiuni de genul acesta nu au loc numai în România, sînt prezente peste tot în UE şi este nevoie, din punctul meu de vedere, de soluţii inteligente prin care să le putem transmite cetăţenilor că avem nişte avantaje categorice, că trebuie să găsim soluţii în continuare pentru ca aceste avantaje să se menţină şi să devină mai consistente. Şi ca să închei scurta mea prezentare, aş dori să invit poate pe unii dintre vorbitorii prezenţi să-şi imagineze cam cum ar arăta România ca stat ne-membru al UE astăzi, cum ar fi trecut România prin criză ca nefiind stat al UE şi, după aceea, aş invita la un alt exerciţiu, desigur dacă există interesul, cum ar arăta Europa astăzi, ce forţă ar mai avea Europa astăzi sau mîine dacă ne-am întoarce la situaţia dinainte de crearea Uniunii Europene, la o Europă cu nenumărate monede, fără liberă circulaţie, cu graniţele reintroduse, cu obstacolele pe care le-a avut şi, nu în ultimă instanţă, cu pericolele armate. O să invit la un asemenea exerciţiu teoretic, să vedem ce avem azi şi să facem în aşa fel ca ceea ce am dobîndit astăzi nu numai să păstrăm, dar să şi consolidăm.

Leonard Orban este ministrul Afacerilor Europene.

Emisiunea "Punerea pe gînduri", de la RFI România, din 31 mai 2012. Invitaţii lui Laurenţiu Diaconu-Colintineanu în studioul RFI România au fost: Cristian Ghinea, jurnalist Dilema veche, Gabriela Drăgan, directorul Institutului European şi Dumitru Sandu, sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.