De ce nu sînt credibile rapoartele sociale?

Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un studiu realizat de CSR-România arată că de 93% dintre oamenii de afaceri chestionaţi consideră că organizaţiile pentru care lucrează ar trebui să investească în probleme comunitare. Însă 35% dintre respondenţi mărturisesc că firma lor nu evaluează programele de investiţii sociale. Principalele metode de evaluare a investiţiilor sociale sînt, în ordinea importanţei, bugetul investit (70%), articole de presă (55,6%) şi raportări ale ONG-urilor partenere în proiecte sociale (48%). Domeniile de investiţii sociale preferate de companii sînt: training şi oportunităţi de dezvoltare profesională pentru angajaţi (94%), educaţie (70%), condiţii de muncă pentru angajaţi (69%), cultură şi artă (63%). Studiul calitativ relevă cîteva tipuri de atitudine cu privire la programele de responsabilitate socială promovate de companiile din România. Şi cîteva răspunsuri la întrebarea: „De ce nu sînt credibile rapoartele sociale?“. 

● „Au tendinţa de a exagera rezultatele, sînt nejustificat de optimiste şi urmăresc aproape exclusiv atragerea beneficiilor de imagine.“ (anonim)

● „Poate că lipseşte experienţa redactării de rapoarte de CSR, poate că nu este suficient conştientizată necesitatea măsurării efectelor unor acţiuni de CSR.“ (Anca Crahmaliuc, Marketing Manager, SIVECO România)

● „La noi, CSR înseamnă filantropie şi atît. Raportul nu este decît una din multele forme pe care le prinde un program de CSR. Cînd nu ai încredere în conţinut, nu ai încredere nici în formă. E mult de corectat la noi cu privire la CSR.“ (Eliza Rogalski, PR Manager TEMPO)

● „Orice raport de activitate are o notă pozitivă şi tot ce se prezintă publicului trebuie să fie poleit. Dacă e vorba de un raport social dat publicităţii de o companie românească, informaţiile transmise trebuie privite cu suspiciunea de rigoare. Românii nu sînt generoşi cînd nu-i vede nimeni.“ (Liliana Enache, General Manager, INTERTEK Labtest Romania)

● „Lipsa unei tradiţii în CSR-ul românesc poate determina existenţa unei stări de neîncredere cu privire la investiţiile companiilor în astfel de programe. În plus, există o întreagă serie de companii care construiesc programe de CSR tocmai pentru că nu-şi pot face publicitate în alt mod, din cauza restricţiilor legislative.“ (Florentin Scarlat, Corporate Affairs Manager, Ozone Laboratories)

● „Trebuie eliminat tonul publicitar, pentru că aceste rapoarte nu sînt un instrument de marketing. Folosirea lor în scop publicitar le scade din valoare, publicul acordîndu-le mai puţină atenţie.“ (Adela Pascu, Secretar General, BRD)

● „Conceptul de CSR este la început de drum în România şi, de aceea, poate nu foarte bine înţeles. Este confundat de foarte multe ori cu acţiuni punctuale, donaţii etc., distincte de ceea ce ar trebui să reprezinte – programe de anvergură, responsabile, cu obiective planificate. De aici poate şi lipsa de credibilitate. În plus, transparenţa şi credibilitatea sînt interdependente.“ (Alina Bratu, PR Manager, Tuborg) 

(După cercetarea „Transparenţă şi credibilitate în practicile de responsabilitate socială“ publicat în ianuarie 2010 de www.csr-romania.ro)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.