Despre motociclete şi digitalizare

Gabriel JDERU
Publicat în Dilema Veche nr. 636 din 28 aprilie - 4 mai 2016
Despre motociclete şi digitalizare jpeg

Povestea masculinității a fost spusă adesea în relație cu munca manuală. Cînd în mintea cuiva prinde contur gîndul de a-și cumpăra o motocicletă, una dintre cele mai frecvente dileme de care se lovește și pe care și-o construiește mental, fie discutînd cu alți motociclişti, fie citind informații pe forumurile online dedicate motocicliștilor, este dacă să-și cumpere o motocicletă „pe carburator“ sau una „pe injecție“. Deși tehnologia a avansat, carburatorul rămîne încă o referință simbolică ce exprimă un fel de inerție culturală a lumii sociale a motocicletelor și a tipului de masculinitate ce s-a construit în cadrul acesteia.

Motocicletele s-au transformat, din  obiecte tehnologice ce puteau fi epuizate cognitiv, ca mod de funcționare, în obiecte construite după modelul „cutiilor negre“, inaccesibile pentru profani în ale mecanicii, accesibile doar specialiștilor și abordabile cu ajutorul unor „sisteme expert“ în cadrul service-urilor specializate. Acest fenomen a avut drept efect dispariția reparațiilor domestice și clinicizarea intervențiilor mecanice. În plan social s-a produs ceea ce se numește gentrificarea motocicletelor – răspîndirea practicii utilizării motocicletelor în clasa mijlocie și apariția unui nou tip de masculinitate. Mulţi dintre noii motocicliști nu se mai definesc în raport cu „şurubăreala“, cu uneltele, cu mușchii și unghiile murdare, deci în raporturile de muncă fizică cu obiectul, ci în relație cu un fel de scenografie butaforică a lumii sociale a motocicletelor. Digitalizarea a determinat trecerea de la comunitățile de „gear-heads“ la comunitățile de stil sau de brand și echivalează cu nașterea masculinității aseptice. Dacă luăm ca reper tehnologia, se pot defini trei faze ale evoluției moto-comunității, fiecare avînd în mainstream un tip dominant de masculinitate.

Era carburatorului corespunde mas­culinității tehnologice de tip „working class“. Aceasta s-a caracterizat printr-o autonomie relativ scăzută a motocicletelor, printr-o separație limitată între identitatea de motociclist și cea de mecanic, prin abordarea colectivă a reparațiilor și printr-un puternic sentiment de independență (agentitate) al bărbaților. În această perioadă, care a durat de la apariția primelor motociclete, în jurul anului 1890, și pînă prin anii ’80, mulți dintre motocicliști își întrețineau singuri motocicletele. Cea de-a doua etapă se conturează la începutul anilor ’80, odată cu primele încercări de introducere a injecției asistate electronic pe unele modele de motociclete, fapt ce a determinat apariția unei separări tehnice și simbolice între motocicliști și motociclete în raport cu cele două procese tehnologice, întreținerea și, mai ales, reparația. La rîndul lor, aceste separări au determinat, pe de o parte, o creștere a autonomiei funcționale a motoarelor, iar pe de alta, au avut efecte negative asupra agentității motocicliștilor, care s-a redus mult.

Cea de-a doua fază poate fi numită era injecției digitalizate, al cărei specific constă în apariția motocicletelor de tip black-box și nașterea masculinității aseptice de tip „middle class“. Este etapa în care calculatorul preia o bună parte din sarcinile motocicliștilor, motocicleta devenind, într-un fel, extensia unei mufe de laptop. În cele din urmă, deși este încă în stadiu incipient, sînt suficiente semne ale apariției unei a treia faze, etapa post-injecție, caracterizată de căutări și experimentări ce exprimă apariția unui alt tip de societate, societatea postcarbon (motocicletele cu propulsie electrică experimentate de marii producători din lume). În același timp, mulți motocicliști caută agentitatea pierdută, preocupare exprimată prin renașterea afinității unora dintre ei pentru motocicletele vintage, deci printr-o reîntoarcere simbolică și funcțională la era carburației. Există tineri din clasa de mijloc care depun eforturi pentru a învăța să repare și să pună în circulație sau să retransforme motociclete vechi, făcînd o pasiune din aceasta și chiar o formă de cîștig. Acest soi de „redescoperire“ a vechiului reprezintă o contrareacție la „panopticonul digital“ impus de noile tehnologii, readucînd, chiar și într-o formă diluată, o revalorizare a uneltelor, a lucrului cu mîinile. Motocicliștii post-injecție determină apariția unor rețele noi de interacțiune în cadrul comunității mai largi de motocicliști și, implicit, un reviriment al masculinității de tip „gear-head“ care nu mai este expresia tehnologiei dominate, ci reflexul rezistenței față de masculinitatea aseptică și față de atehnicitatea instaurată în plină domnie în reclame și în interiorul companiilor de design și de marketing.

Gabriel Jderu este profesor de sociologie la Universitatea din București, și autor al lucrării Cultura motocicletelor. Studii de sociologia moto-mobilității (Tritonic, 2014).

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.