„Doar în România mai găsești parfumul Evului Mediu tîrziu” - interviu cu Marius BOSTAN

Publicat în Dilema Veche nr. 857 din 10 - 16 septembrie 2020
„Doar în România mai găsești parfumul Evului Mediu tîrziu”   interviu cu Marius BOSTAN jpeg

Licențiat în matematică și cu pregătire postuniversitară în management, Marius Bostan este acționar în mai multe companii și acționează ca investitor în serie și pe piața de capital. A fost în board-ul Fondului Român de Dezvoltare Socială, fondator și Președinte al Fundației Naționale a Tinerilor Manageri, a coordonat mai multe proiecte cu impact în mediul rural din România și Republica Moldova. Este membru al Romanian Business Leaders, iniţiatorul proiectului „RePatriot” și este implicat în proiectul „Antreprenorești – Adoptă un Sat”.

Credeți că există un trend de migrare/reîntoarcere către mediul rural?

În general, satele României trec printr-un proces de depopulare și foarte mulți locuitori din mediul rural au migrat în alte țări sau au plecat la oraș. Dar, în ultimul timp, din ce în ce mai multe persoane revin la țară sau din străinătate. Cei mai mulți care au plecat în străinătate sînt din mediul rural, dar mulți mai au încă o casă la țară și o îngrijesc. Apoi, mulți orășeni au o a doua casă la țară. Mă număr și eu printre aceștia și împreună cu frații mei mergem cît putem de des în locul de baștină din Ruginești, Vrancea. Aproape de fiecare dată întîlnesc și consăteni reveniți după ce au lucrat o perioadă în străinătate.

Cred că putem vorbi mai mult de începutul unui trend, alimentat din mai multe direcții: români plecați din țară care revin, orășeni care se întorc la țară, corporatiști care se opresc din alergare, români cu a doua casă la țară, români care se bucură de pensie și doresc să revină în natură și să trăiască mai sănătos.

De ce se întorc cei care se întorc?

În primul rînd, dorul de casă al celor plecați nu dispare ușor. Locul în care te-ai născut și ai crescut o perioadă din viață este important. Mulți au plecat cu gîndul să revină. Au realizat ceva, au strîns bani, dar nu au putut umple golul. În plus, a apărut și o altă categorie, a celor care doresc să facă o schimbare în viață, să trăiască fără stres, fără ca timpul să-i certe secundă de secundă. Cum ar zice Blaga: „Aici orice gînd e mai încet, şi inima-ţi zvîcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adînc în pămînt undeva”. În plus, în urmă cu ceva timp, aproape toți eram niște țărani și asta s-a transmis cumva, se păstrează undeva în noi. E un trend de downshifting, dar bazat pe o profunzime regăsită și pe noua tehnologie care micșorează distanțele.

Ce caută și ce așteptări așteptări au oamenii prin retragerea la țară?

Cred că pe undeva ascunsă e tentația să atingi bolta cerească, cumva e nevoia de a avea o parte din Rai pe Pămînt. Pe de o parte, te lipsești de un oarecare confort orășenesc, de proximitatea unor servicii și utilități moderne, dar cumva urci pe verticală, spre Dumnezeu, spre mîntuire. Fiecare cum o simte. Eu cred că asta e marea tentație, e cumva eshatologică, chiar dacă nu e foarte explicită în mintea tuturor. Imaginea idilică a unor case tradiționale frumoase pur și simplu, spinările de deal colorate de anotimpuri, cu turla bisericii înaintînd spre cer, triluri de păsări, dangăt de clopot, muget de animale, istoria vie a bunilor noștri și multe alte lucruri de o atracție irezistibilă. În plus, o siguranță suplimentară în aceste timpuri de pandemie, o scădere posibilă a costurilor, alături de o simplitate profundă, la care se adaugă un sentiment de bine.

Ce greutăți presupune mutarea la țară?

În primul rînd, dacă ai copii te gîndești că nu ar putea avea parte de o educație bună. Nu e chiar așa. Acum sînt accesibile foarte multe resurse online și distanțele devin mai ușor de parcurs. Accesul la serviciile de sănătate poate deveni o problemă, dar prin prevenție și prin avansul telemedicinei, prin apariția metodelor de testare rapidă și, de ce nu, a laboratoarelor de analize rurale, poate fi surmontată. Internetul și comunicațiile pot fi o barieră importantă, dar rezolvabilă în perspectivă apropiată în aproape orice loc. Am încercat personal să ajut, să corectez cumva lucrurile prin conectarea la Internet a cîtorva sute de comunități izolate printr-un program special. Suplimentar, avansul tehnologiei fotovoltaice și de stocare a energiei aduce un confort chiar în zone izolate. O altă barieră poate deveni comunitatea în sine dacă a fost afectată cultura locală sănătoasă. Viața poate fi mai aspră iarna, pe lîngă casă și în grădină e mereu de lucru, dar, de obicei, toate acestea sînt făcute cu plăcere și bucurie. În multe locuri sînt probleme de infrastructură greu de surmontat, dar mirosul fînului proaspăt cosit, al brazdei proaspete, atingerea mărului din livadă, gustul de fagure, de mure, de zmeură sau de nucă proaspătă, aerul curat, toate acestea te ajută mult să treci greutățile.

Ce ar putea cîștiga comunitățile rurale de pe urma acestui trend?

Ar cîștiga, în primul rînd, demografic, ar fi o cale de evitare a dispariției pe termen lung. Aportul cultural poate fi însemnat, dacă cei care se mută în mediul rural se implică, de exemplu, în educație, sănătate sau civic, ajutînd la rezolvarea și corectarea deficiențelor de infrastructură și la stoparea afectării mediului. În plus, un bun spirit antreprenorial este foarte necesar pentru menținerea comunităților la un nivel de prosperitate acceptabil. O mentalitate diferită poate fi sursă de inovare pentru comunitatea existentă și un exemplu de apreciere a unor bogății mai puțin prețuite de cei care locuiesc acolo.

Acțiuni de recuperare

În ce fel v-ați implicat dvs. prin proiectele dedicate satelor?

Întotdeauna am insistat pe inovare și spirit antreprenorial, pentru că asta a distrus comunismul. Eu, personal, am încercat să repar acest lucru în mai multe locuri din țară și am remarcat valoarea adăugată. Fundația Națională a Tinerilor Manageri a avut o activitate remarcabilă pentru stimularea spiritului întreprinzător în foarte multe locuri din țară. Apoi, programul „Antreprenorești – Adoptă un Sat” al Romanian Business Leaders a implicat mai mulți antreprenori care încearcă un transfer de know-how antreprenorial. Un exemplu extraordinar putem vedea la Corbi, în Argeș, unde Mihai Ungurenuș, alături de primar și de un grup de oameni entuziaști, au generat o comunitatea efervescentă, care prețuiește mai mult tradiția, dar unde spiritul antreprenorial și inovarea aduce bunăstare pentru toți. În plus găsim o ospitalitate remarcabilă. Există un mic turism de nișă, foarte valoros într-o zonă cu un mix fantastic de populație, istorie, credință și o luptă anticomunistă care ne face mîndri. Oamenii din această zonă, Muscel, Nucșoara, Făgăraș, au avut o rezistență remarcabilă în fața răului instaurat de comuniști, similar cu oamenii din zona Vrancei sau din multe alte zone submontane, care s-au opus colectivismului forțat. Exemplul Elisabetei Rizea din Argeș este cel mai cunoscut, dar au fost mii de astfel de oameni drepți și frumoși, eroi care pe mine mă fac mîndru că sînt român.

Implicarea oamenilor de afaceri și a companiilor poate fi deci o soluție?

În mod sigur este cel puțin o parte a soluției, să încercăm să aducem valoare și să salvăm ceea ce putem salva pînă nu e prea tîrziu. Mă gîndesc la oamenii aflați la limita de jos a sărăciei, mă gîndesc la patrimoniu, la tradiții pierdute. Tehnologia folosită bine ar putea ajuta enorm la recuperarea și protejarea mediului rural românesc. În plus, foarte mulți români în curs de retragere din alte țări sînt tentați și chiar se localizează în mediul rural. Avem semnale clare în cadrul proiectului RePatriot.ro și sîntem implicați încurajînd asta.

Aș remarca activitatea extraordinară a lui Indrei Rațiu la Turda, fiul lui Ion Rațiu. Indrei a susținut mișcarea slow food, a renovat și pus în valoare patrimoniul. Fratele său, Nicolae Rațiu, s-a implicat în Pro-Patrimonio, a investit în România, iar familia are o activitate caritabilă și civică extraordinară care ar trebui remarcată, poate și în conjuncție cu opera Prințului Charles în România.

Un grup senzațional de folositor a creat Andy Hertz, revenit acasă din străinătate, generînd „Mutat la Țară – Viața fără ceas”. Dragoș Anastasiu, prin investițiile din Deltă și din alte locuri, sprijină experiența turistică autentică și de ajutor pentru comunitățile locale. Felix Pătrășcanu, unul dintre fondatorii FAN Courier, este din Vrancea și sprijină revigorarea satului românesc prin RePatriot și Antreprenorești.

Mai sînt și alte acțiuni extraordinar de bune de recuperare a tradițiilor, de dezvoltare a turismului rural. Prevăd o mare creștere a turismului cultural de nișă, a turismului rural, gastronomic. România este singura destinație completă, complexă și foarte profundă din Europa, unde mai găsești parfumul Evului Mediu tîrziu, dar și oameni extraordinari. Încă mai poți să mergi în comunitățile din Maramureș, Banat, în Deltă, în Bucovina, în Țara Vrancei și în alte mii de locuri din România cu specificitate și originalitate, care fac experiența inegalabilă. Avem și satele din Basarabia, aș aminti Văleni din Lunca Prutului, la cîțiva kilometri de Galați, un colț de rai pe malul Lacului Beleu, o comunitate inclusă în Antreprenorești.

Cred că alături de oamenii de afaceri vizionari și inteligenți, românii din străinătate pot aduce exact ce ar avea România nevoie. Și cum ar fi ca mai mulți români din străinătate să aducă în vizită, în ospeție, cum zic basarabenii, cîțiva prieteni din țările de adopție?! Am ajuta europenii să se înțeleagă mai bine între ei, să aibă o experiență ziditoare, unii poate chiar s-ar îndrăgosti iremediabil de România.

interviu realizat de Marius CHIVU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.