Licențiat în matematică și cu pregătire postuniversitară în management, Marius Bostan este acționar în mai multe companii și acționează ca investitor în serie și pe piața de capital. A fost în board-ul Fondului Român de Dezvoltare Socială, fondator și Președinte al Fundației Naționale a Tinerilor Manageri, a coordonat mai multe proiecte cu impact în mediul rural din România și Republica Moldova. Este membru al Romanian Business Leaders, iniţiatorul proiectului „RePatriot” și este implicat în proiectul „Antreprenorești – Adoptă un Sat”.
Credeți că există un trend de migrare/reîntoarcere către mediul rural?
În general, satele României trec printr-un proces de depopulare și foarte mulți locuitori din mediul rural au migrat în alte țări sau au plecat la oraș. Dar, în ultimul timp, din ce în ce mai multe persoane revin la țară sau din străinătate. Cei mai mulți care au plecat în străinătate sînt din mediul rural, dar mulți mai au încă o casă la țară și o îngrijesc. Apoi, mulți orășeni au o a doua casă la țară. Mă număr și eu printre aceștia și împreună cu frații mei mergem cît putem de des în locul de baștină din Ruginești, Vrancea. Aproape de fiecare dată întîlnesc și consăteni reveniți după ce au lucrat o perioadă în străinătate.
Cred că putem vorbi mai mult de începutul unui trend, alimentat din mai multe direcții: români plecați din țară care revin, orășeni care se întorc la țară, corporatiști care se opresc din alergare, români cu a doua casă la țară, români care se bucură de pensie și doresc să revină în natură și să trăiască mai sănătos.
De ce se întorc cei care se întorc?
În primul rînd, dorul de casă al celor plecați nu dispare ușor. Locul în care te-ai născut și ai crescut o perioadă din viață este important. Mulți au plecat cu gîndul să revină. Au realizat ceva, au strîns bani, dar nu au putut umple golul. În plus, a apărut și o altă categorie, a celor care doresc să facă o schimbare în viață, să trăiască fără stres, fără ca timpul să-i certe secundă de secundă. Cum ar zice Blaga: „Aici orice gînd e mai încet, şi inima-ţi zvîcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adînc în pămînt undeva”. În plus, în urmă cu ceva timp, aproape toți eram niște țărani și asta s-a transmis cumva, se păstrează undeva în noi. E un trend de downshifting, dar bazat pe o profunzime regăsită și pe noua tehnologie care micșorează distanțele.
Ce caută și ce așteptări așteptări au oamenii prin retragerea la țară?
Cred că pe undeva ascunsă e tentația să atingi bolta cerească, cumva e nevoia de a avea o parte din Rai pe Pămînt. Pe de o parte, te lipsești de un oarecare confort orășenesc, de proximitatea unor servicii și utilități moderne, dar cumva urci pe verticală, spre Dumnezeu, spre mîntuire. Fiecare cum o simte. Eu cred că asta e marea tentație, e cumva eshatologică, chiar dacă nu e foarte explicită în mintea tuturor. Imaginea idilică a unor case tradiționale frumoase pur și simplu, spinările de deal colorate de anotimpuri, cu turla bisericii înaintînd spre cer, triluri de păsări, dangăt de clopot, muget de animale, istoria vie a bunilor noștri și multe alte lucruri de o atracție irezistibilă. În plus, o siguranță suplimentară în aceste timpuri de pandemie, o scădere posibilă a costurilor, alături de o simplitate profundă, la care se adaugă un sentiment de bine.
Ce greutăți presupune mutarea la țară?
În primul rînd, dacă ai copii te gîndești că nu ar putea avea parte de o educație bună. Nu e chiar așa. Acum sînt accesibile foarte multe resurse online și distanțele devin mai ușor de parcurs. Accesul la serviciile de sănătate poate deveni o problemă, dar prin prevenție și prin avansul telemedicinei, prin apariția metodelor de testare rapidă și, de ce nu, a laboratoarelor de analize rurale, poate fi surmontată. Internetul și comunicațiile pot fi o barieră importantă, dar rezolvabilă în perspectivă apropiată în aproape orice loc. Am încercat personal să ajut, să corectez cumva lucrurile prin conectarea la Internet a cîtorva sute de comunități izolate printr-un program special. Suplimentar, avansul tehnologiei fotovoltaice și de stocare a energiei aduce un confort chiar în zone izolate. O altă barieră poate deveni comunitatea în sine dacă a fost afectată cultura locală sănătoasă. Viața poate fi mai aspră iarna, pe lîngă casă și în grădină e mereu de lucru, dar, de obicei, toate acestea sînt făcute cu plăcere și bucurie. În multe locuri sînt probleme de infrastructură greu de surmontat, dar mirosul fînului proaspăt cosit, al brazdei proaspete, atingerea mărului din livadă, gustul de fagure, de mure, de zmeură sau de nucă proaspătă, aerul curat, toate acestea te ajută mult să treci greutățile.
Ce ar putea cîștiga comunitățile rurale de pe urma acestui trend?
Ar cîștiga, în primul rînd, demografic, ar fi o cale de evitare a dispariției pe termen lung. Aportul cultural poate fi însemnat, dacă cei care se mută în mediul rural se implică, de exemplu, în educație, sănătate sau civic, ajutînd la rezolvarea și corectarea deficiențelor de infrastructură și la stoparea afectării mediului. În plus, un bun spirit antreprenorial este foarte necesar pentru menținerea comunităților la un nivel de prosperitate acceptabil. O mentalitate diferită poate fi sursă de inovare pentru comunitatea existentă și un exemplu de apreciere a unor bogății mai puțin prețuite de cei care locuiesc acolo.
Acțiuni de recuperare
În ce fel v-ați implicat dvs. prin proiectele dedicate satelor?
Întotdeauna am insistat pe inovare și spirit antreprenorial, pentru că asta a distrus comunismul. Eu, personal, am încercat să repar acest lucru în mai multe locuri din țară și am remarcat valoarea adăugată. Fundația Națională a Tinerilor Manageri a avut o activitate remarcabilă pentru stimularea spiritului întreprinzător în foarte multe locuri din țară. Apoi, programul „Antreprenorești – Adoptă un Sat” al Romanian Business Leaders a implicat mai mulți antreprenori care încearcă un transfer de know-how antreprenorial. Un exemplu extraordinar putem vedea la Corbi, în Argeș, unde Mihai Ungurenuș, alături de primar și de un grup de oameni entuziaști, au generat o comunitatea efervescentă, care prețuiește mai mult tradiția, dar unde spiritul antreprenorial și inovarea aduce bunăstare pentru toți. În plus găsim o ospitalitate remarcabilă. Există un mic turism de nișă, foarte valoros într-o zonă cu un mix fantastic de populație, istorie, credință și o luptă anticomunistă care ne face mîndri. Oamenii din această zonă, Muscel, Nucșoara, Făgăraș, au avut o rezistență remarcabilă în fața răului instaurat de comuniști, similar cu oamenii din zona Vrancei sau din multe alte zone submontane, care s-au opus colectivismului forțat. Exemplul Elisabetei Rizea din Argeș este cel mai cunoscut, dar au fost mii de astfel de oameni drepți și frumoși, eroi care pe mine mă fac mîndru că sînt român.
Implicarea oamenilor de afaceri și a companiilor poate fi deci o soluție?
În mod sigur este cel puțin o parte a soluției, să încercăm să aducem valoare și să salvăm ceea ce putem salva pînă nu e prea tîrziu. Mă gîndesc la oamenii aflați la limita de jos a sărăciei, mă gîndesc la patrimoniu, la tradiții pierdute. Tehnologia folosită bine ar putea ajuta enorm la recuperarea și protejarea mediului rural românesc. În plus, foarte mulți români în curs de retragere din alte țări sînt tentați și chiar se localizează în mediul rural. Avem semnale clare în cadrul proiectului RePatriot.ro și sîntem implicați încurajînd asta.
Aș remarca activitatea extraordinară a lui Indrei Rațiu la Turda, fiul lui Ion Rațiu. Indrei a susținut mișcarea slow food, a renovat și pus în valoare patrimoniul. Fratele său, Nicolae Rațiu, s-a implicat în Pro-Patrimonio, a investit în România, iar familia are o activitate caritabilă și civică extraordinară care ar trebui remarcată, poate și în conjuncție cu opera Prințului Charles în România.
Un grup senzațional de folositor a creat Andy Hertz, revenit acasă din străinătate, generînd „Mutat la Țară – Viața fără ceas”. Dragoș Anastasiu, prin investițiile din Deltă și din alte locuri, sprijină experiența turistică autentică și de ajutor pentru comunitățile locale. Felix Pătrășcanu, unul dintre fondatorii FAN Courier, este din Vrancea și sprijină revigorarea satului românesc prin RePatriot și Antreprenorești.
Mai sînt și alte acțiuni extraordinar de bune de recuperare a tradițiilor, de dezvoltare a turismului rural. Prevăd o mare creștere a turismului cultural de nișă, a turismului rural, gastronomic. România este singura destinație completă, complexă și foarte profundă din Europa, unde mai găsești parfumul Evului Mediu tîrziu, dar și oameni extraordinari. Încă mai poți să mergi în comunitățile din Maramureș, Banat, în Deltă, în Bucovina, în Țara Vrancei și în alte mii de locuri din România cu specificitate și originalitate, care fac experiența inegalabilă. Avem și satele din Basarabia, aș aminti Văleni din Lunca Prutului, la cîțiva kilometri de Galați, un colț de rai pe malul Lacului Beleu, o comunitate inclusă în Antreprenorești.
Cred că alături de oamenii de afaceri vizionari și inteligenți, românii din străinătate pot aduce exact ce ar avea România nevoie. Și cum ar fi ca mai mulți români din străinătate să aducă în vizită, în ospeție, cum zic basarabenii, cîțiva prieteni din țările de adopție?! Am ajuta europenii să se înțeleagă mai bine între ei, să aibă o experiență ziditoare, unii poate chiar s-ar îndrăgosti iremediabil de România.
interviu realizat de Marius CHIVU
