În competiția pentru titlul de Capitală Europerană a Culturii 2021 s-au înscris inițial 14 orașe românești. Dosarele de candidatură au fost evaluate de un grup de specialiști numiți de Comisia Europeană și de Guvernul României. În urma jurizării au fost selectate pe lista scurtă patru orașe: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Iată, pe (foarte) scurt, cum au fost evaluate celelalte orașe:

● Arad („Look Out Europe“) a mizat pe spiritul participativ şi pe regenerarea urbană prin investiţia în cultură. Juriul a considerat însă că oferta culturală nu este suficient de atractivă pentru a avea un puternic impact european.

● Alba Iulia, „cealaltă capitală“, s-a concentrat pe moștenirea culturală. Una dintre problemele remarcate de juriu a fost că strategia culturală a orașului s‑a dezvoltat concomitent cu programul pentru Capitala Europeană a Culturii. Pentru a recupera handicapul unei infrastructuri culturale subdezvoltate și al dinamicii reduse a sectorului cultural și creativ ar fi avut nevoie de un agajament prealabil și de un sector independent mai bine dezvoltat.

● Oraşul Bacău a propus un dosar relativ modest, dar sincer, un proiect confuz, în care sînt exprimate doar intenţiile, nu şi planuri concrete pentru 2021. Juriul a apreciat intenția autorităților de a compensa un handicap major – subdezvoltarea, sărăcia după dezindustrializare etc. – cu investiții în economia culturală. Elemente importante, precum strategia de marketing și structura de coordonare, nu au fost explicate suficient de bine, a considerat juriul. În plus, bugetul de 12 milioane de euro a fost considerat prea mic pentru ambițiile programului.

● La Braşov, autorităţile înțeleg cultura ca pe o formă de susţinere a turismului. Oferta culturală modestă și faptul că producția artistică contemporană ocupă un loc prea mic în strategie sînt punctele slabe remarcate de juriu.

● Brăila, „o Europă în miniatură“, a propus un program destul de consistent nu doar pentru oraş, ci pentru zona Dunării maritime. În ultimii cinci ani, consumul cultural şi capacităţile s-au dezvoltat rapid – un rezultat al investiţiilor la nivel local. Foarte interesantă a fost şi expunerea teoriei despre paradoxurile mecanicii cuantice & pisica lui Schrödinger. Juriul nu a găsit însă că programul se ridică la nivelul conceptului ambițios.

● Craiova a candidat pentru întreaga regiune Oltenia sub sloganul „IntenCity“. Însă, dincolo de tonul festiv şi triumfalist, dosarul nu avea direcţie culturală clară sau măcar propuneri atractive. Juriul a considerat că programul nu e suficient dezvoltat, că e incoerent și centrat pe nivelul local.

● Iași, un oraș cu o economie locală care se bazează în mare măsură pe industriile culturale şi creative, un oraș cu o veche tradiţie culturală și universitară, a propus un dosar „greu“. Una dintre problemele subliniate de juriu a fost dezechilibrul între tradiție și creația contemporană.

● Sfîntu Gheorghe s-a înscris în competiţie cu un dosar foarte atractiv, care implică tot ceea ce iniţiatorii au numit „Ţara Secuilor“ (Terra Siculorum). Juriul a considerat că problema majoră a programului e că pare a se adresa doar unei comunități.

● Și candidatura orașului Suceava s‑a axat, în programul propus, pe trecut și pe patru componente majore: basm, divinităţi din folclor, mit, legendă. Juriul nu a găsit suficiente elemente legate de cultura contemporană. Şi nici cu privire la implicarea cetățenească.

● În ceea ce privește candidatura orașului Tîrgu Mureș, juriul a considerat că programul propus e scris în pripă și că lipsește o dimensiune europeană.