Educația ecologică

Silvia OLTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 743 din 17-23 mai 2018
Educația ecologică jpeg

Pămîntul este singura planetă cunoscută unde a apărut și a evoluat viața, culminînd cu omul, viețuitoare minunată și periculoasă, deopotrivă. Periculoasă, pentru că, deși mediul deține mijloace complexe de autoreglare, omul este singurul care poate distruge, uneori iremediabil, acest echilibru.

În a doua jumătate a secolului al XIX lea a apărut ecologia ca răspuns la problemele de mediu create de dezvoltarea excesivă a societății. Astfel, omul, din distrugător, se dorește a deveni ocrotitor. Cum putem explica, totuși, polua­rea tot mai accentuată a solului, apei și aerului? De ce copacii din orașe sînt „bolnavi“ și mor dacă s-a redus gradul de poluare? De ce rămășițele copacilor din pădurile defrișate irațional rănesc retina obișnuită cu verdele odihnitor al codrilor legendari, acum doar o amintire? De ce Pămîntul, tot mai apăsat de nerecunoștința oamenilor, trimite semnale tot mai vizibile, care afectează profund starea fizică și mentală a omului?

Devine imperios necesară educarea e­cologică a populației, deci informarea, con­știentizarea și responsabilizarea societății umane în legătură cu impactul negativ al acțiunilor sale asupra mediului.

Educația ecologică trebuie fundamentată în familie, unde copilul învață de la cei dragi că trebuie să respecte viața, privind cu simpatie gîndăceii, fluturii și florile, și că nu trebuie să lase urme, sub formă de ambalaje sau resturi, în locurile de joacă. Apoi se continuă în școală, prin studiul biologiei, știința vieții, învățînd cum să asigurăm viitorul planetei. Dar poate fundamenta doar biologia (prin numărul de ore și programa școlară) educația ecologică necesară tinerei generații?

Conform actualelor planuri de în­vă­țămînt, pentru studiul biologiei este alocată o oră/săptămînă, dar nu se mai predă biologia la clasele XI XII, profil uman, și la filiera tehnologică; în schimb, au fost alocate două ore/săptămînă pentru clasele VI–VII și la nivel liceal, filierea teoretică/profil real, știintele naturii (IX-XII) și matematică-informatică (IX-X). Sporadic, există și opționale de biologie dedicate studiului Educației pentru sănătate sau Educației ecologice.

Referitor la programele școlare, la nivel gimnazial, din anul școlar 2017-2018 a intrat în vigoare noua programă de biologie care răspunde, într-o mai mare măsură, nevoii de informare și educare ecologică a elevilor, în special la clasa a V-a (Viețuitoarele în mediul lor de viață) și la clasa a VIII-a (capitolul Sănătatea omului și a mediului). În clasele a VI-a și a VII a se studiază Funcțiile fundamentale ale organismelor, fiind evidențiate adaptările la mediul de viață, dar și consecințele acțiunii unor factori poluanți asupra stării de sănătate a viețuitoarelor.

La nivel liceal, ecologia este strecurată printre celelalte noțiuni de biologie, cu o pondere mai mare la clasa a IX-a, unde se studiază influența mediului asupra ere­dității, mutațiile și factorii mutageni, și la clasa a XII-a, în cadrul capitolului de Ecologie umană, care evidențiază impactul antropic asupra ecosistemelor naturale, efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătății umane și importanța păstrării biodiversității. La clasa a X-a, pe lîngă studiul funcțiilor organismelor, se urmărește influența factorilor de mediu, precum și modalitățile de adaptare ale organismelor.

Orele de studiu dedicate predării biologiei, insuficiente pentru formarea și consolidarea educației ecologice a tinerilor, scăderea resursei umane calificate, numărul mare de elevi la clasă reprezintă doar cîteva aspecte care conduc, deopotrivă, la demotivarea elevilor și profesorilor.

Nu spun că un număr mare de ore dedicate studiului biologiei ar rezolva problema. Dar introducerea unor opționale de Educație ecologică, în special la clasele cu o singură oră de predare pe săptămînă, ar contribui la consolidarea cunoștințelor de ecologie, prin derularea unor proiecte și ar responsabiliza elevii față de acțiunile și impactul comportamentului uman asupra sănătății mediului. Școala ar trebui sprijinită, în mod real, de părinți și de societatea civilă, pentru că educația ecologică este o problemă a tuturor.

Biologia este o disciplină îndrăgită de elevi, atunci cînd depășești tiparele rigide ale transmiterii unor cunoștințe, cînd în laboratorul de biologie pătrunde cu adevărat viața printr-un filmuleț, prin imagini, prin colțul viu pe care ai avut grijă să-l amenajezi și să-i mobilizezi pe elevi în întreținerea lui. Este ceea ce ne permite studiul biologiei, în special la clasele a V a și a VIII-a. Manualele școlare reprezintă doar niște mijloace, niște ghiduri, cel care le transformă în imagini și viziuni este profesorul.

Aș spune că biologia, în ansamblu, este o știință a bunului-simț. O disciplină pe care o predai și pe care elevul o învață cu dragoste, atunci cînd știi să o transpui într-o poveste despre om, despre viață, despre o planetă, la început neprimitoare, care s-a transformat în casa ta.

Silvia Olteanu este profesor de biologie, inspector școlar în cadrul ISJ Prahova și fondator al Asociației Profesorilor de Biologie „Ecoterra“.

Foto: Max Milligan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.