Educaţie, infrastructură, legalizarea marijuanei

Publicat în Dilema Veche nr. 554 din 25 septembrie - 1 octombrie 2014
Educaţie, infrastructură, legalizarea marijuanei  jpeg

– ce aşteaptă adolescenţii de la viitorul preşedinte –

Pentru că Dosarul acestui număr din Dilema veche este „Preşedintele“, i-am întrebat pe cîţiva elevi de liceu ce ar schimba în mod fundamental, dacă ar deveni preşedinţii României. Iată ce au răspuns. 

NB: Unele dintre lucrurile pe care spun că le-ar face nu intră în competenţele constituţionale ale preşedintelui. Dar asta e altă discuţie...

„Aş opri orele de religie“

Primul lucru pe care l-aş face ca preşedinte în România ar fi să încerc să schimb legislaţia „seculară“. Consider că Biserica Ortodoxă Română este o instituţie ce are influenţe serioase asupra mentalităţii şi moralităţii colective a societăţii româneşti, avînd în vedere numărul considerabil de credincioşi. Cred că din cauza acestei mentalităţi, legislaţia pentru – de exemplu – drepturile femeilor sau ale homosexualilor are şanse mai mici de a trece sau, la nivel micro, promovează misoginismul şi violenţa domestică. Cu acestea fiind spuse, aş tăia subvenţiile pentru culte din România şi le-aş taxa ca pe orice alt SRL. Mai mult decît atît, aş opri orele de religie şi aş interzice toate manifestările religioase de masă în instituţiile de învăţămînt (rugăciunile la început de an, sfinţirile publice ale şcolilor etc.)

Claudiu Tader, clasa a XII-a, Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“, Bucureşti  

Reeditarea manualelor, drumuri mai bune

Dacă aş ajunge vreodată în postura de preşedinte, în ciuda faptului că mi se pare una destul de incomodă şi nu mi-ar plăcea polemicile implicite şi conflictele de interes ce survin cu această poziţie, aş începe prin a reciti şi revizui toate legile ce ţin de Ministerele Educaţiei şi Turismului. Printre altele, aş reduce drastic numărul de parlamentari, deoarece, din cunoştinţele mele sumare referitoare la politică, costurile întreţinerii domniilor lor pot echivala cu o multitudine de ajutoare pentru şomaj, pentru copii cu dizabilităţi sau alte cazuri ce necesită mai multă atenţie şi sprijin financiar. Referitor la schimbările în domeniul educaţiei, presupun că aş avea în vedere cine şi cum se ocupă cu utilizarea fondurilor special destinate. De asemenea, aş suplimenta şi aş cere reeditarea manualelor şcolare în vederea păstrării informaţiilor relevante, şi aş sugera o schematizare mai practică a acestora pentru ca toţi elevii să fie interesaţi de subiectele predate. Cît despre turism, lucrurile ar fi la fel de complicate sau poate chiar mai problematice, căci pentru promovarea tradiţiilor şi obiectivelor româneşti este nevoie mai întîi de o infrastructură bine pusă la punct, pentru că multe dintre comorile ascunse ale ţării noastre sînt izolate în locuri greu accesibile din cauza drumurilor prost amenajate şi întreţinute. Cu aceste chestiuni aş începe eu la o primă aruncătură de privire... despre ideologii şi concepţii este mai greu să vorbesc, oamenii se schimbă prea greu.

Bianca Zugravu, clasa a XI-a, Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrîn“, Rîmnicu Vîlcea   

„Nu aş lăsa puterea să mă afecteze“

Dacă aş avea această poziţie, prima dată m-aş ocupa de economia ţării. Aş încerca să văd ce merge rău, aş vizita oraşele în care industria a avut de suferit, aş reduce salariul deputaţilor şi al tuturor oamenilor din Parlament, Guvern etc. la minimul pe economie, aşa ar veni toţi cu planuri pentru ca ţara să iasă din impasul economic. Vizitele pe care le-aş face nu ar fi cu mare fast, doar să văd ce fac oamenii. Apoi m-aş ocupa de un segment foarte important: educaţia. Aş încerca să implementez un sistem mai sănătos de învăţămînt. O altă problemă pe care aş încerca să o remediez este aspectul mediului urban şi al celui rural şi dispunerea cît mai multor fonduri europene pentru diferite proiecte. Un alt lucru important pe care aş vrea să îl fac ar fi alegerea cu cap a consilierilor. Dar cred că cel mai important lucru pe care îl voi face ca preşedinte ar fi să nu uit de personalitatea mea şi nu aş lăsa puterea să mă afecteze. Cred că ăsta trebuie să fie primul lucru pe care un preşedinte trebuie să îl facă. Aş rămîne o persoană simplă.

Mimi Popescu, clasa a XII-a, Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrîn“, Rîmnicu Vîlcea  

Adăposturi pentru cîini şi pentru oamenii străzii

România fiind o ţară care primeşte regulat fonduri europene, dar modificările din ţara noastră nefiind tocmai vizibile, aş verifica dacă aceste fonduri sînt folosite în totalitate în scopurile pentru care ne-au fost alocate. Dacă aş fi preşedinte, aş construi mai multe adăposturi pentru cîini şi pentru oamenii străzii, deoarece situaţia se agravează de la an la an. Aş reduce considerabil sumele de bani pe care populaţia ţării le plăteşte politicienilor şi aş regla situaţia pensionarilor, şi aş folosi acest surplus pentru a mări pensiile cu cel puţin 20%.

Iulia Mîţu, clasa a XII-a, Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrîn“, Rîmnicu Vîlcea  

„Aş dori să legalizez marijuana“

Nu e mare scofală. Te uiţi puţin în jur, încerci să gîndeşti la rece şi îţi dai seama ce ai vrea tu să faci dacă ai fi preşedinte. Eu, de exemplu, sînt fixat pe ideea că dacă am avea infrastructura mai bună, lucrurile s-ar mişca mult mai repede în toate domeniile, avînd în vedere că cel puţin deocamdată nu putem transporta lucruri sau persoane virtual. Deci aş îmbunătăţi infrastructura. A doua schimbare majoră: cred că ne-ar fi de mare folos nişte sisteme sanitare şi de educaţie mai bune. Şi spun asta pentru că, după părerea mea, un popor „prost“ şi bolnav este uşor influenţabil, iar asta poate fi defavorabil pentru el însuşi. De altfel, pentru că am doar 17 ani şi mintea îmi zboară mai ceva ca un MiG 35 Fulcrum, dacă aş fi preşedinte, mi-aş dori să legalizez marijuana. Şi asta doar pentru că în scurta mea experienţă de viaţă, am descoperit că există o invers proporţionalitate între cît de mult interzici un lucru şi cît de mult este el totuşi făcut, dar, bineînţeles, pe sub mînă.

Ştefan Bărgăonu, clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrînceanu“, Bacău  

„Aş face din politică o maşinărie care să funcţioneze logic“

Dacă aş fi preşedinte le-aş da românilor motive să rămînă în România. Le-aş da copiilor motive să se bucure, le-aş da tinerilor şansa să se regăsească pe ei înşişi, le-aş da bătrînilor motive să rămînă tineri. Aş face din politică o maşinărie care să funcţioneze logic şi corect. Aş vrea să-i pot învăţa pe oameni să respecte şi să iubească.

Georgiana Huţanu, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrînceanu“, Bacău  

„Marile schimbări încep din detalii“

Nu mă gîndesc în fiecare zi la ce aş face dacă aş fi preşedinte, dar dacă tot veni vorba, cred că, în primul rînd, m-aş schimba pe mine. Era o vorba care zicea că dacă vrem să schimbăm lumea, trebuie să ne schimbăm mai întîi pe noi înşine. Aşa şi cu preşedintele. M-aş strădui să fiu un model atît pentru tineri, cît şi pentru cei în măsură să-mi judece fiecare mişcare. Asta ar însemna să fiu un preşedinte cult, cu un aer demn şi, nu în ultimul rînd, devotat semenilor mei. Ei... deja lucrurile stau altfel cînd mă gîndesc la asta. Preşedintele este un fel de oglindă a ţării, nu? Asta înseamnă că ţara noastră ar fi una în care cultura şi tradiţiile sînt încurajate, în care problemele poporului sînt rezolvate în mod cinstit şi pe cale amiabilă, iar imaginea noastră în viziunea celorlalte popoare este una demnă de admiraţie. Mica Românie ar înflori astfel precum o mimoză timidă şi retrasă. Dar toate astea-s visuri… Ce spun acum este naiv şi ştiu că sînt alte probleme mai mari de rezolvat, însă ceea ce ştiu este că marile schimbări încep din detalii. Bine că visurile nu costă. Ţara ar avea datorii prea mari.  

Geo Bârcan, clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrînceanu“, Bacău 

a consemnat Adina POPESCU

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.