Europa: proba de echitate și de solidaritate - interviu cu Robert LUPIȚU

14 mai 2020
Europa: proba de echitate și de solidaritate   interviu cu Robert LUPIȚU jpeg

Ce poate face Uniunea Europeană pentru a susține economia după criza sanitară? Cum poate fi evitată o recesiune economică gravă? Fiecare guvern a adoptat propriile strategii. Există însă și un plan european? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al publicației Calea Europeană.

Relansarea economiei după criza sanitară presupune eforturi din partea statelor și din partea Uniunii Europene. Vi se pare că măsurile adoptate de Bruxelles sînt echitabile?

Cred că măsurile asumate de la nivelul Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE – au două componente: măsurile imediate și măsurile viitoare. Măsurile imediate – inter alia, un prim răspuns economic de 37 de miliarde de euro din bugetul deja existent, extinderea Fondului de Solidaritate al UE la 800 de milioane de euro, schemele privind ajutoarele de stat, utilizarea flexibilă a fondurilor UE sau schema SURE de 100 de miliarde de euro pentru susținerea lucrătorilor, evitarea concedierilor și sprijinirea companiilor – relevă o anumită echitate.

De exemplu, Italia și Spania vor beneficia de cele mai mari finanțări din cadrul planului de 37 de miliarde de euro. Și România a primit deja aproximativ 1,5 miliarde de euro. Italia este primul stat membru care accesează Fondul de Solidaritate în această situație provocată de COVID-19, iar aici este și o simbolistică. Cele 240 de miliarde de euro ce vor puse la dispoziție prin Mecanismul European de Stabilitate, cel mai probabil la 1 iunie, sînt în special destinate statelor din zona euro. Schemele privind ajutoarele de stat, adică banii pe care statele membre îi pot acorda din bugetul național pentru companii, ajută deja state precum Franța, Germania sau România. De pildă, Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat pregătit de Guvernul României pentru susținerea IMM-urilor, în valoare de 3,3 miliarde de euro. Tot în ceea ce privește România și statele care sînt net beneficiare de fonduri europene, posibilitatea de transfer între fonduri și de a obține o finanțare integrală de 100% din partea Comisiei Europene sînt măsuri care sprijină statele care nu beneficiază de același arsenal economic precum țările occidentale.

Este necesar însă și ca măsurile viitoare să reflecte o solidaritate. Cu alte cuvinte, noul fond de relansare europeană, chiar dacă va fi atașat bugetului UE, trebuie să fie accesibil tuturor statelor membre. Aceasta va fi deopotrivă o probă de echitate, dar mai ales de solidaritate.

Uniunea Europeană a relaxat normele privind disciplina bugetară. Unele state aflate oricum în pericol de infringement se vor îndatora încă și mai mult. Nu e un risc pentru întreaga economie europeană?

Clauza de relaxare a regulilor bugetare, care permite o abatere de la disciplina fiscală, reprezintă o măsură fără precedent în istoria Pactului de Stabilitate și Creștere. Practic, statelor membre le este permis să pompeze cu toată puterea lor financiară în economie și să depășească nivelul maxim acceptat pentru deficitul bugetar (3% din PIB) sau nivelul datoriei publice (60% din PIB). Germania, de pildă, a anunțat deja că va depăși nivelul de îndatorare la peste 70% din PIB. În ceea ce privește deficitul bugetar, România este într-o situație interesantă pentru că, anterior izbucnirii crizei COVID-19, Comisia Europeană anunțase deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva României. În 2019, țara noastră a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 4,3% din PIB. Această relaxare istorică vine și cu cîteva precizări, anume că nivelul cheltuielilor poate fi sporit la atît cît este necesar pentru ca șocul unei recesiuni severe să fie atenuat cît mai mult posibil și cu scopul clar de a sprijini sistemele de sănătate și protecție civilă și pentru a proteja economiile. În egală măsură, Comisia și statele membre și-au asumat că vor fi elaborate planuri post-criză pentru ca regulile de disciplină bugetară să poată fi implementate din nou. Trebuie spus că măsurile acestea au fost menite să anticipeze ceea ce a urmat din punct de vedere al impactului. Comisia Europeană a recunoscut oficial, prin intermediul previziunilor economice de primăvară, faptul că Uniunea Europeană se va confrunta cu cea mai severă recesiune din istorie, o contracție economică de 7,5% în 2020, dar cu perspective de creștere pentru 2021. În privința deficitelor guvernamentale, asistăm la o deteriorare fulminantă. Cu excepția previziunilor legate de Bulgaria (2,8%), toate celelalte 26 de țări UE vor înregistra un deficit de peste 3% din PIB, nivelurile-record urmînd a fi înregistrate în Italia (11,1%), Spania (10,1%), Franța (9,9%), Polonia (9,5%) și România (9,2%).

Eurobondurile/„coronabonds“ chiar reprezintă o soluție de finanțare a „găurilor“ din economie? Cum vor putea fi recuperate?

La momentul actual, subiectul „coronabonds” este îngropat. Planul de mutualizare a datoriilor dorit de Italia, Spania ori Franța a fost ocolit prin disciplina și consecvența Germaniei. Am asistat recent și la o decizie a Curții Constituționale din Germania care a cerut Băncii Centrale Europene să justifice achizițiile făcute prin intermediul unui program de obligațiuni lansat în 2015. Nu există o legătură directă cu situația actuală, însă vorbim despre o decizie cu un dublu ricoșeu: o știrbire a independenței BCE și un potențial conflict între decizia Curții germane și deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. Revenind la sfera relansării economice a Uniunii, sîntem în situația în care liderii celor 27 de state membre au dat mandat Comisiei Europene să vină urgent cu o nouă propunere de buget pentru perioada 2021-2027 și cu un plan de relansare economică, atașat propunerii bugetare. Asistăm, practic, la un compromis. State precum Franța, Italia și Spania au insistat pentru un astfel de fond european de relansare economică, în vreme ce Germania, care de la 1 iulie preia președinția Consiliului UE, a pledat pentru ca acest fond economic să fie atașat cadrului financiar multianual. În consecință, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a explicat că noua propunere de buget va fi schematizată astfel: cadrul financiar multianual dedicat investițiilor și un fond de relansare bazat pe instrumente financiare pe care Comisia Europeană le va explora.

Măsurile de combatere a pandemiei presupun închiderea granițelor, restrîngerea libertăților etc. În același timp, am constatat o repliere spre susținerea economiilor naționale: fiecare stat își consolidează domeniile critice, sistemul medical, industria de apărare, agricultura etc. Nu riscăm să ne întoarcem la o Europă a națiunilor tocmai cînd e nevoie de accelerarea integrării, de Europa Federală?

Riscurile reprezentate de comportamentul naționalist nu ar trebui asociate, în situația actuală, cu nevoia corectă, necesară și legitimă de susținere a economiilor naționale. În contextul pandemiei, riscul unei întoarceri la o Europă a națiunilor este mai degrabă demagogic, politic și este alimentat de retorica identificată de anumiți actori iliberali care pun în practică scenariul ,,Uniunea Europeană, țap ispășitor“. În privința economiilor putem sesiza mai mult o fereastră de oportunitate.

În primul rînd, criza sanitară provocată de COVID-19 a reliefat o realitate dură: cea mai performantă și mai puternică piață unică din lume nu a avut la dispoziție produse critice pentru a satisface un lanț de aprovizionare absolut necesar, fie că ne referim la măști de protecție, echipamente de protecție, combinezoane sau ventilatoare. Direcția în care se îndreaptă mediul internațional de securitate, grăbită și de această pandemie, ne demonstrează că reducerea dependenței de state terțe în domeniile critice este primordială. Inclusiv foaia de parcurs pentru relansare către o Europă rezilientă, sustenabilă și echitabilă pregătită de președintele Consiliului European, Charles Michel, subliniază în mod clar necesitatea de a investi în lanțuri cu valoare strategică și de a reduce dependența excesivă de țările terțe. Cuvîntul de ordine este, în acest caz, reziliența, iar sintagma este autonomia strategică. Uniunea Europeană și Occidentul în sensul său cel mai larg și cuprinzător trebuie să își regîndească procesul de producție, de aprovizionare și, eventual, de repatriere a producției strategice. Trebuie contrabalansată, practic, monopolizarea procesului global de producție.

În acest context, Uniunea Europeană are o oportunitate. Sîntem 27 de state membre care, în pofida unei lipse inițiale de solidaritate sau a unor accente naționaliste, avem poate cel mai ridicat grad de interdependență economică, bazată inclusiv pe norme și reguli comune. Și fiindcă tot sîntem în preajma Zilei Europei, este util să avem în vedere că UE este un proiect al păcii și al prosperității pus laolaltă prin cooperare economică.

În acest spirit, replierea spre susținerea economiilor naționale este o soluție numai dacă ea reprezintă rezultatul unui proces coordonat, fie el și retroactiv, de regîndire și desfacere a lanțurilor economice și de reechilibrare a procesului de producție. Cînd invoc un proces coordonat, am în minte embrionii unei strategii prin care un anumit tip de proces de producție într-un domeniu critic poate fi realizat în România, iar altele în Spania, Italia, Polonia, Ungaria sau Germania. În felul acesta putem vorbi de un întreg ecosistem în care sînt susținute deopotrivă și sînt reciproc potențate economiile naționale, economia UE și reziliența și autonomia strategică ale Uniunii Europene.

a consemnat Matei MARTIN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.