Evaziune fiscală legală?
- argument -
Supărat că trebuie să plătească prea multe impozite pe avere şi venit în Franţa, actorul Gérard Depardieu s-a hotărît, astă-iarnă, să-şi schimbe rezidenţa fiscală şi să se mute în Rusia. Plecarea sa din Franţa a devenit miza unei dispute politice aprige. Tot în Franţa, autorităţile au descoperit că un anume Jérôme Cahuzac – întîmplător, ministrul bugetului – a reuşit să „ascundă“ de Fisc nişte milioane bune, într-un cont elveţian. Iar în Germania, preşedintele clubului Bayern München s-a autodenunţat, după nişte dezvăluiri în presă, că nu a declarat chiar toate veniturile la Fisc. Cele trei cazuri au devenit scandaluri de presă pentru că ele arată cît de uşor reuşesc oamenii bogaţi să evite impozitele mari (poate excesive) din ţările în care trăiesc. După cum recunosc şi reprezentanţii Fiscului, ei nici măcar nu sînt cazuri unice; ele sînt vizibile pentru că şi protagoniştii sînt foarte cunoscuţi. Mii de medici, avocaţi, oameni de afaceri bogaţi etc. reuşesc, în fiecare an, să fenteze – legal – Fiscul, ca să-şi salveze o parte din avere.
Da, există metode legale de evaziune fiscală. Schimbarea rezidenţei fiscale e doar una dintre ele – cea mai simplă şi poate tocmai de aceea cea mai perversă. Pentru că oamenii respectivi se îmbogăţesc în ţara lor, prosperă şi cu impozite mari, beneficiind de avantajele sociale oferite de stat, şi-şi mută doar pe hîrtie reşedinţa în altă parte. Unii dintre ei au reuşit chiar să se îmbogăţească şi mai mult în ciuda crizei economice. Ceea ce e scandalos: cînd guvernele taie subvenţii, ajutoare şi, uneori, chiar servicii sociale de bază, din cauză că nu le mai pot plăti de la bugetul de stat, cînd oamenilor de rînd li se spune că statul face economii, cînd se suprimă posturi şi se închid şcoli şi spitale, unii reuşesc, totuşi, să se descurce.
În business există metode şi mai eficiente de a evita Fiscul. Aşa-numitele paradisuri fiscale – state cu impozitare redusă şi care nu furnizează altor ţări informaţii despre rezidenţi – oferă o gamă vastă de instrumente pe care investitorii au învăţat să le folosească cu iscusinţă. Ele au şi-un nume: optimizare fiscală.
Întrebarea care se pune – şi căreia încearcă să-i găsească un răspuns şi guvernele europene – e ce măsuri ar trebui să ia statul: să mărească fiscalitatea şi să înăsprească regimul ca să compenseze pierderile, sau, dimpotrivă, să scadă impozitele, ca să nu fugă chiar toţi bogaţii din ţară? (Matei Martin)
Ilustraţie de Ion Barbu
