Fițe, glorie, vedete

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Re uniformizarea şcolară jpeg

- argument -

Le au şi alţii, dar parcă într-un registru diferit. Fiţe de oameni îmbogăţiţi, opulenţă, imagine fără conţinut – reţeta vedetismului este cam la fel, mai peste tot. Problema e că, pe cînd la alţii par a rămîne mai mult în ţarcul show-biz-ului, la noi, vedetele de silicon au dat buzna în toate domeniile. 

În viaţa de zi cu zi, în instituţii, în politică, în sport, în cultură – e imposibil să nu fii bruscat de prezenţa lor ostentativă şi de atitudinea lor plină de tupeu. Dacă deschizi un ziar, un post de radio sau TV, n-ai cum scăpa de sindromul de vedetism al aşa-numitelor „vedete“. Pentru că însăşi denumirea de vedetă începe să fie, la noi, perimată. (Nu demult un primar a ţinut o conferinţă de presă în care a povestit jurnaliştilor detalii din exotica sa vacanţă în Papua Noua Guinee. Cu atît mai şocant a fost faptul că ştirea a fost prezentată într-o notă serioasă. Pentru că, nu-i aşa, în ciuda gafelor nenumărate, primarul respectiv este o... vedetă.)  

O vedetă de silicon este automat bolnavă de vedetism, un accesoriu perfect pentru superficialitatea crescîndă din societatea românească. Ne lăsăm parcă din ce în ce mai mult furaţi de străluciri şi paiete, pe alocuri chiar ne amuzăm de personaje pe care le considerăm indubitabil nişte nulităţi – neluînd însă în calcul că tocmai acest soi de amuzament, la prima vedere inocent, le dă lor putere, rating, vizibilitate, succes. Le cultivăm, chiar dacă nu avem de gînd acest lucru. Umflate, periate, lustruite, un fel de roboţei ambulanţi, feţele banale ale neaveniţilor cu vieţi la fel de banale ne populează zilnic viaţa, ne fac să devenim conştienţi de existenţa lor, invadîndu-ne cu tragediile lor prefabricate.  

Politicieni, oameni de afaceri, sportivi sau, pur şi simplu, necunoscuţi, aspiranţi însă la titlul de vedetă, tot felul de ciudăţei care se „produc“ în tot soiul de emisiuni dedicate lor, cu poveşti de trădare, de pasiune, lupte prin mass-media, spălatul rufelor în public, toate devin un soi de circ grotesc şi ameţitor care provoacă din ce în ce mai multă lehamite socială. 

Dacă e să căutăm o cauză, vina va cădea automat, fără să ne gîndim prea mult, pe mass-media. Pentru că o vedetă de silicon nu se formează prin ea, este formată de către alţii. Să fi devenit însă această mass-media atotputernică, reuşind să anuleze liberul arbitru?  

Sau e vorba şi de o lacună educaţională? Cum dinspre domeniul educaţiei vin mai mult veşti proaste decît bune, acceptarea necondiţionată a nonvalorilor, luate drept model, trasul de şireturi cu realele valori (puţine rămase şi parcă din ce în ce mai puţin recunoscute) în virtutea vedetismului, desconsiderarea virtuţilor şi aducerea la masă a unor nulităţi pot fi lăsate doar pe umerii mass-mediei? 

Pînă una-alta, parafrazînd, la ora actuală superficialitatea în toate domeniile din România se vede enorm şi se simţeşte monstruos. În ciuda acestui fapt, mai avem totuşi o scară a valorilor care să ne permită să distingem vedetele de silicon, de cele adevărate, vedetele de zgîrci?

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.