"Frumuseţea a ce faci e dincolo de bilanţurile contabile"

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
"Frumuseţea a ce faci e dincolo de bilanţurile contabile" jpeg

- interviu cu Raluca KIŞESCU, manager Avon -

Dincolo de vînzarea binecunoscutelor produse cosmetice, aşa cum îi stă bine unei firme serioase, compania Avon are şi programe de responsabilitate socială. Unul dintre aceste proiecte e legat de combaterea violenţei în rîndul tinerilor. De ce v-aţi gîndit tocmai la violenţă, şi tocmai la tineri?

Avon este o companie dedicată frumuseţii femeilor, deopotrivă celei care se vede şi celei care se intuieşte. Frumuseţea intuitivă este despre sănătate şi respectul de sine. Adevăratul manifest pentru frumuseţe este o femeie sănătoasă, care are grijă de corpul şi sufletul său, care se respectă şi, prin respectul de sine, îşi cere dreptul de a fi respectată. Din acest motiv, Avon deruleaza două campanii sociale, una pentru sănătatea sînilor – cancerul la sîn fiind principala cauză de mortalitate în rîndul femeilor – şi una împotriva violenţei domestice – o problemă frecventă în viaţa femeilor, a cărei manifestare, sub diverse forme, are legătură strînsă cu lipsa respectului. Respectul se învaţă de la vîrste mici, iar tinerii au nevoie să înţeleagă că relaţia între sexe se bazează pe respectarea individului şi a nevoilor sale, iar violenţa înseamnă încurajarea tacită a lipsei de respect. Tinerii au nevoie de sprijin şi îndrumare. Scopul nostru este de a le oferi informaţii legate de multiplele forme de violenţă – de la cele evidente, la cele subtile –, de modul în care trebuie să le combată, de resorturile fine de care trebuie să aibă grijă în relaţiile cu cei apropiaţi.

Evident, acest aspect este tratat cu toată responsabilitatea civică din partea noastră, implicînd specialişti în discuţiile cu ei. Noi sîntem un facilitator.

Putem, deci, crea o opoziţie între frumuseţe şi brutalitate.

Cu siguranţă, frumuseţea, în orice formă s-ar manifesta ea, nu poate coexista cu opusul său, iar brutalitatea este o urîţenie sufletească, un handicap al agresorului. Nu vreau să fac apel la multiplele clişee din folclorul popular, legate de bătaie şi meritele implicite ale femeii. Cu cît vom arăta mai de timpuriu tinerelor şi tinerilor că frumuseţea pe care şi-o doresc vine din grijă pentru sine şi ceilalţi, de la estetic, la sufletesc, cu atît brutalitatea va cunoaşte din ce în ce mai puţini adepţi.

Multă lume percepe, mai ales cînd se întoarce din Occident, un climat public mai agresiv în România, începînd de la relaţiile cu funcţionarii de la birourile de informaţii, cu cei care administrează parcarea aeroportului, cu taximetriştii, cu ceilalţi şoferi din trafic, pînă la subiectele ştirilor televizate şi la tonul comentatorilor din mass-media. De unde credeţi că vine această problemă?

Cu toţii sîntem într-o alergare continuă, o alergare fără efecte, cît timp ea este cu pasul pe loc, nu arde calorii, nu oxigenează creierul. Doamna Aurora Liiceanu, care ne-a fost, pe parcursul anilor, partener în proiectele de combatere a violenţei domestice, declara, la un moment dat, că „indiferent dacă ai o reverie profesională, sexuală, erotică sau amoroasă, sau de orice fel, asta cere timp, iar astăzi sîntem foarte grăbiţi.“ Graba este, probabil, unul dintre motoarele agresivităţii. Lumea e grăbită, graba de a face multe şi neputinţa de a face totul, enervarea că există această disonanţă între ceea ce vrei şi ceea ce poţi face, reacţiile necontrolate, bruscarea, agresivitatea verbală şi apoi fizică. Nu toată populaţia suferă de sindromul grabei şi al agresivităţii asociate cu graba, dar mentalitatea „corectă“ de a sta fiecare în banca lui, de a comenta în cercuri mici, dar nu de a lua poziţie în cercuri mari face ca majoritatea să pară minoritate şi invers. Eu cred că România nu este cea minoritară, România este ţara generoasă, care, în cazul nostru, a cumpărat produse cu simbolurile fundiţei roz şi semnului infinitului, şi, astfel, Avon a putut să doneze peste două milioane de dolari în cele două campanii sociale.
 

Cum credeţi că ar trebui să gîndim şi ce am putea face fiecare (cetăţeni, autorităţi, companii) pentru a reuşi să mai îmblînzim mediul în care trăim?

Cred că putem începe prin a crede că misiunea fiecăruia este dincolo de cea mai bună ofertă, cel mai bun plan operaţional sau de marketing. Cred că bilanţurile contabile sînt absolut necesare, dar printre ele trebuie să existe frumuseţea a ceea ce faci pentru cei pentru care lucrezi.
 

Care ar fi, în opinia dvs., cele mai serioase obstacole în drumul spre o societate cu maniere mai delicate decît cea actuală?

Incultura. Cu cît o societate este mai superficială, cu atît răspunde mai uşor unor factori intruzivi, ca violenţa, mojicia, intoleranţa. Lipsa unui echilibru social, prin care să ne netezim asperităţile de comportament, ideologie, atitudine.

Ce parteneri aveţi pentru realizarea programului amintit?

Fundaţia Sensiblu, prin psihologul Simona Burduja, cu care colaborăm de peste cinci ani, şi Cornel Ilie, unul dintre cei cinci bărbaţi care promovează campania „Share it to stop it“.  

a consemnat Andrei MANOLESCU   

Dosar sprijinit de AVON

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.