Generaţia Sandwich

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Generaţia Sandwich jpeg

Laura T. era o persoană veselă. Uneori putea lăsa impresia unei visătoare celor care nu o cunoşteau destul de bine. De circa un an şi jumătate însă, atitudinea Laurei T. s-a schimbat. Mama ei, în vîrstă de 89 de ani, a căzut în casă şi a suferit o fractură de bazin. Dintr-o combinaţie de considerente medicale şi refuz al pacientului – care, atîta vreme cît are discernămînt, nu poate fi obligat de nimeni şi nimic să urmeze un tratament de orice fel – au dus la situaţia în care bătrîna este imobilizată la pat şi are nevoie de îngrijire, respectiv supraveghere, aproape permanentă în timpul zilei. Au existat perioade în care trebuia păzită şi noaptea, dar, în prezent, nu mai e cazul.

Ziua de lucru a Laurei T. începe aproape imediat după trezire. Timp pentru un start mai domol, cu o cafea savurată îndelung, nu mai există. În schimb, îngrijirea de dimineaţă şi hrănirea mamei ocupă circa două ore, uneori chiar trei. Noroc că cei de la serviciu au înţelegere faţă de situaţia Laurei T. şi au ajuns la un aranjament în urma căruia femeia poate ajunge la job mai tîrziu şi poate lua de lucru şi acasă. Un program strict i-ar anula posibilitatea de a-şi îngriji mama. Pe de altă parte, fără serviciu situaţia ar fi şi mai complicată pentru Laura T. care şi aşa din veniturile combinate ale sale şi ale soţului nu îşi poate permite să angajeze o îngrijitoare pentru mama imobilizată la pat.

Întoarsă de la serviciu, Laura T. începe îngrijirea de seară a mamei, iar apoi se ocupă de-ale casei. Mai bine zis, de-ale celor două case, pentru că mama ei locuieşte într-un apartament, iar ea împreună cu soţul în alt apartament la acelaşi etaj al blocului. Pentru ei e un noroc. Dacă ar fi fost altfel, fie o mutau pe bătrînă la ei, fie se mutau ei cu totul la ea. Apartamentele separate mimează cît de cît o senzaţie de intimitate şi de normalitate, dar presupun şi efort dublu pentru Laura T. în ceea ce priveşte treburile casnice.

Un alt noroc a făcut ca accidentul mamei să se fi întîmplat după ce băiatul Laurei T. a dat bacalaureatul şi a intrat la facultate în alt oraş. Dacă fiul ar mai fi fost acasă, situaţia era şi mai complicată decît este oricum. Chiar şi aşa, Laura T. trebuie să aibă grijă de copilul ei – de la ajutorul financiar pentru chirie, mîncare trimisă şi rufe spălate, pînă la sprijin la învăţătură (pentru că băiatul urmează cursurile aceleiaşi facultăţi precum părinţii lui). Tensiunea îşi face însă simţite efectele, iar fiul a început să vină acasă din ce în ce mai rar. Laura T. crede că oboseala şi stresul lor, al părinţilor, îl fac pe tînărul student să amîne vizitele pînă la momentul la care nu mai este posibil.

Şi dacă ruperea fiului de familie poate fi totuşi văzută drept un proces normal şi inevitabil de maturizare, atunci dinamica vieţii de cuplu nu se poate înscrie în aceeaşi categorie. E firesc ca soţul Laurei T. – care o sprijină măcar cu gătitul pentru familie – să îşi dorească mai mult timp şi mai multă atenţie din partea soţiei. Numai că ea nu mai poate. Nu mai este dispusă. Nu mai are energie. Şi nici chef nu mai are. Sentimentul predominant al Laurei T. este cel de vinovăţie. Se simte vinovată pentru că nu are grijă mai multă de mama ei, dar e conştientă că această îngrijire zilnică a dus la distrugerea apropierii de propria mamă.

Se simte vinovată pentru că nu îi acordă mai multă atenţie soţului ei, dar e conştientă că după o zi de muncă la serviciu şi de îngrijire a mamei nu mai are resurse fizice. Se simte vinovată pentru că nu are grijă de copilul ei atît cît ar vrea, dar e conştientă că distanţa şi lipsa de odihnă îi fac dorinţa firească de mamă imposibil de îndeplinit.

Laura T. a ajuns o persoană mereu obosită. Ea face parte dintr-o generaţie captivă care, orice ar face, îşi provoacă singură un sentiment ucigător de vinovăţie. Şi care trăieşte cu impresia că nu poate mulţumi pe nimeni. Poate aşa şi este, poate chiar nu reuşeşte să mulţumească pe nimeni. Întrebarea e însă dacă trebuie să îi mulţumească pe toţi? Şi dacă nu trebuie, atunci pe cine poate alege să nemulţumească în mod conştient?

Foto: Ioana Moldovan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.