Hilara moarte a lui Dej

Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Hilara moarte a lui Dej jpeg

Există o serie de emisiuni TV intitulată 1000 de feluri de-a muri, cu întîmplări în general stupide, nu neapărat reale, care conduc la decesul personajului urmărit. Povestea de mai jos ar fi trebuit să se numere printre ele.

Undeva prin 1960, în biroul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej se prezintă Chivu Stoica, la acea vreme şef al guvernului. „Radios“, acesta din urmă îi arată „o piesă de mărimea unei cutii de chibrit“ şi raportează: „Tovarăşe Dej, am aici o bucăţică de uraniu din prima şarjă produsă de noi.“ Dej îi răspunde: „Pune-o în vitrină, lîngă machetele primului tractor şi primului autocamion produse în ţara noastră“. Toate trei erau însemne ale unei „linii de dezvoltare independentă a economiei româneşti“. Ambalată frumos într-o cutie de sticlă transparentă, bucata de uraniu îmbogăţit a rămas în biroul lui Dej aproape un an, cînd a fost văzută de Gheorghe Rădoi, ginerele acestuia.

Rădoi îi spune lui Dej că e periculos să ţină în birou bucata de uraniu radioactiv, şi îi cere să facă măsurători. În biroul lui Dej, „aparatura a început să zbîrnîie“. Bucata de uraniu a fost îndepărtată. „Nu după mult timp, şeful de cabinet al lui Dej a murit de cancer. După moartea şefului de cabinet, a murit şi Dej tot de cancer. A murit de cancer şi şeful gospodăriei de partid, care îl vizita pe Dej aproape zilnic. A urmat la rînd frizerul său, care îl bărbierea zilnic, şi apoi şeful escortei sale.“

Episodul este relatat de Gheorghe Apostol într-o carte de memorii apărută în 1998. Adulator necondiţionat al lui Dej, Apostol a încercat să dea întîmplării o semnificaţie patriotică: „prima şarjă de uraniu îmbogăţit“ provenea de la întreprinderea socialistă de profil care, sub conducerea înţeleaptă a lui Dej, abia se desprinsese de împovărătorul sovrom „Kuartit“. Dej se jertfise aşadar pe altarul independenţei economice faţă de Moscova. Interpretarea lui Apostol nu e însă singura; alţii ar spune că povestea dă măsura ignoranţei fostului electrician ajuns şef al României socialiste.

Cartea lui Apostol prezintă şi alte episoade „de culise“ din epocă, cum ar fi întîlnirile cu Stalin, un loc comun în memorialistica multor comunişti. Unele întîmplări, de la Moscova sau de la Bucureşti, au fost povestite şi de alţii, şi pot fi astfel comparate. Altele sînt inedite, dar în general, cu cît sînt mai vechi, cu atît sînt mai epopeice. De exemplu, cele din timpul detenţiei interbelice, care îl transformă pe Dej într-un fel de guru din umbră al comuniştilor, dar şi al politicii româneşti. Astfel, Dej este, potrivit lui Apostol, cel care din închisoare l-a convins pe regele Mihai să i se alăture planului său de ieşire din alianţa cu Germania nazistă.

Ca şi moartea lui Dej, asemenea perspective sînt hilare, dar nu sînt lipsite de importanţă. Ele ne introduc în imaginarul comunist al momentului. Un loc aparte în acest spaţiu e ocupat de luptele politice din cadrul PCR. Purtate pe ascuns, departe de ochii oamenilor şi chiar şi de partid, ele au fost reconstituite, dar reconstituirile nu par să dea toată amploarea tensiunii pe care o relatare directă a unui actor implicat o are de la sine. Astfel, s-a scris pe larg despre fricţiunile dintre grupul lui Gheorghiu-Dej şi cel al Anei Pauker, aflate în concurenţă pentru controlul partidului. Ceea ce reiese însă din memoriile lui Apostol este că această dispută a avut o amploare mult mai mare în intensitate şi timp. Definirea grupărilor s-a făcut încă din perioada războiului şi antagonismul lor a durat chiar şi după anihilarea politică a „moscoviţilor“. Oricîte ambalaje ideologice şi principiale au fost folosite, multe decizii majore au fost determinate, mărturiseşte memorialistul, de raportarea la grupul advers. Mai mult, imaginea ulterioară de monolit a conducerii comuniste în jurul lui Ceauşescu era înşelătoare. După cum o arată memoriile lui Apostol, fidelii lui Dej au construit şi ei în jurul acestuia, păstrînd proporţiile, o imagine clandestină de lider comunist - pe care Apostol a şi afişat-o cînd s-a simţit mai în siguranţă, în 1989, la semnarea „scrisorii celor şase“. Istoria partidului comunist român este mult mai marcată de polarizare decît am fi bănuit.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

(articol publicat pe blog-ul revistei în 20 mai 2019)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.