Incomoda hibriditate contemporană. Cultura europeană şi islamul

Alina ISAC ALAK
Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Incomoda hibriditate contemporană  Cultura europeană şi islamul jpeg

Incompatibilitatea dintre islam și cultura europeană pare a fi devenit o axiomă legitim și prăpăstios consfințită de regimuri teocratice autoritariste, declarat „islamice“, de fiecare atac terorist sau de fiecare divulgare a atrocităților la care sînt supuse unele femei musulmane. Antinomiile sînt seducătoare, facile și protejează procesele de economie cognitivă specifice încadrării stereotipe a unor culturi sau indivizi.

În înțelegerea alterității este dificil să nu reproducem modul hegelian de construire a Subiectului (european) abstract, autonom și universal prin medierea Celuilalt, transformînd în final diferența în identitate, concepînd o iremediabil ca pe o contradicție rezolvată într-o sinteză superioară. Subiectul are nevoie de alteritate pentru a se construi pe sine, însă această articulare dialectică a negativității coincide, în fapt, cu suprimarea diferențelor substanțiale ale alterității astfel instrumentalizate.

Cam așa a fost concepută, istoric, și distincția ontologică și epistemologică dintre islam și cultura europeană, primul termen fiind marcat fatalist de o absență valorică, de o privare de raționalitate, modernitate, progres, civilizație, umanism, democrație, adevăr. Corolarul practic: stabilitatea integrării unui musulman în societatea europeană seculară, disiparea suspiciunii referitoare la loialitatea musulmanului față de statul în care trăiește sînt condiționate de o disoluție, negare sau blamare a identității religioase proprii.

Extrem de relevante socio-politic, aceste divergențe de opinie pot fi înțelese mai bine printr-o simplă, dar riguroasă investigare terminologică. Lucrăm într-adevăr cu un „islam“ monolitic, unitar, unanim înțeles și unidimensional transpus în practici specifice? Este justificată aceeași raportare monolitică și esențialistă în definirea culturii europene? Sau încă sîntem victimele unui reducționism lingvistic și sociologic care împarte mai degrabă imaginar și politic lumea în culturi ierarhic organizate, artificial separate și aflate în conflict? Există într-adevăr un loc în care ființează „creștinătatea“ sau „lumea musulmană“ în această epocă a globalizării, mozaicat construită în urma interferențelor – fie și sub violenta formă a colonizărilor reciproce – culturale?

Nu există omogenitate la nivelul tradiției islamice decît dacă ne raportăm la un set de principii și valori extrem de generale și de altfel neproblematice în dialogul cultural. Islamul este un simplu construct abstract care acoperă factice și euristic realitatea extrem de diversă, plurală a diferite comunități interpretative de musulmani care s-au format și s-au dezvoltat istoric în jurul unei surse textuale unice, comune: Coranul. Avem un text, considerat a fi de origine divină, și un potop de interpretări umane, inerent dinamice, failibile, reformabile, așadar contestabile ale acelui text. Unele interpretări – de exemplu, neohanbalismul salafabit, o combinație sui generis a salafismului cu wahhabismul, exploatat delirant și de oportuniștii „ideologi“ ISIS – sînt indiscutabil incompatibile cu valorile actuale ale culturii europene. Alte interpretări, de exemplu, specifice islamului liberal și progresist, regăsite însă principial și în cadrul unor teze islamice premoderne „ortodoxe“, influente, promovează un set de valori aflate în consonanță cu normele europene contemporane: o formă de consultare publică, democratică (shura), necesitatea obținerii consensului (ijma’) în luarea unei decizii și a asigurării unei societăți care respectă norma coranică intens elogiată a dreptății (‘adl) – în Coran nu se discută despre nici o formă de guvernare specific islamică, ci doar despre imperativul construirii unei societăți drepte, egalitatea tuturor ființelor umane, posesoare ale unei demnități (karamah) inalienabile, acceptarea pluralismului religios și politic. Diferențele lingvistice, religioase, rasiale, culturale reprezintă o expresie a voinței divine; nu pot și nu trebuie să fie distruse sau obliterate. Ele prezintă o funcție moral-socială necesară, neierarhică, furnizînd cadrul recunoașterii reciproce și al praxis-ului moral: „O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat şi o muiere şi v-am făcut pe voi popoare şi triburi, pentru ca să vă cunoaşteţi. Cel mai cinstit dintre voi în faţa lui Allah este cel mai evlavios dintre voi.“ (Coran 49: 13).

Categorizarea dihotomică a lui Hun-tington, islam versus Occident, a operat cu artificiale con-struc-ții monolitice, incapabile să redea na-tura complexă, dinamică și divers con-di-ționată a realităților din cadrul so-cie-tăților vizate. Discursurile islamice etice sau pro-democrație existente, simpla situație a comunităților actuale de musulmani – occidentali prin cultură și musulmani prin religie – dezmembrează teoria. Raportarea multiplă la identitate, una de altfel fluidă, construită într-un mod în care viziunea islamică este considerată a fi compatibilă cu susținerea instituțiilor și normelor occidentale, nu este o raritate și nu este specifică doar celor mai progresiste grupuri de musulmani. Pe de altă parte, cînd Coaliția pentru Familie dorește să le interzică persoanelor de același sex dreptul de a se căsători nu diferă prea mult ideologic de adepții rău famatei interpretări salafabite a islamului în lupta lor de a desființa moscheile care deja oficiază astfel de căsătorii. Homi Bhabha ar merita citat mai des decît Huntington. Trăim în spații intelectuale hibride în care ambiguitatea abrogă adevărul și autenticitatea. 

Alina Isac Alak este doctor în Filozofie al Universității din București. A publicat, printre altele, Statutul femeilor în islam. Perspective actuale, Editura Polirom, 2016.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.