Interviu cu Diana Wallis

Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Interviu cu Diana Wallis png

Se spune că proiectul european e în pericol. Care sînt sursele acestei crize? 

Cred că ne confruntăm cu o criză economică şi financiară, una globală, care nu este deloc unică, nu este europeană. 

Ce e de făcut: mai multă suveranitate pentru statele membre sau, dimpotrivă, delegarea mai multor prerogative către UE? 

În ceea ce priveşte construcţia europeană, însuşi felul în care este construită UE conţine răspunsul necesar la întrebarea dacă va rezista proiectul european. Da, Europa se va descurca cu această criză posibil mai bine decît oricine altcineva din lumea asta. Dar are nevoie ca toate instituţiile, guvernele, parlamentele să fie pregătite să coopereze şi, pentru acest lucru, ele trebuie să înţeleagă că ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă. Este una dintre cele mai mari provocări ale acestei generaţii. Există pericolul de a ne întoarce la guvernare naţională – dar acest pericol nu este iminent, este doar un scenariu. Eu cred că oamenii pot vedea sau spera că Europa este răspunsul la problemă. Dacă guvernele naţionale vor decide să urmeze doar linia politică naţională şi vor ridica din nou bariere, această atitudine nu va ajuta la soluţionarea problemei. În ceea ce priveşte Parlamentul European, trebuie să ne apucăm imediat să lucrăm împreună cu parlamentele naţionale, nu ar trebui să existe certuri între instituţii şi între guvernele naţionale, ci mai degrabă o realizare a faptului că sîntem împreună în această situaţie, că avem o problemă comună şi trebuie să găsim soluţii comune pentru binele nostru, al tuturor. Cînd ne-am întors din vacanţa de vară, după ce am urmărit cu sufletul la gură ştirile legate de pieţele financiare europene, am observat că atmosfera din PE este una sumbră, dar care poartă un nume: „trebuie să facem ceva“.  

Cred că totuşi ar trebui să fim atenţi la ce limbaj folosim. Avem nevoie de o schimbare de atitudine, trebuie să arătăm că funcţionăm împreună, pentru binele tuturor, trebuie să acceptăm că un guvern naţional nu se poate descurca singur în criza care a izbucnit nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Chiar şi ţara mea, care e conservatoare, spune că trebuie să acceptăm că aceasta este o problemă comună în Europa, care ne afectează, deşi nu sîntem parte a zonei euro. Sîntem parte din construcţia europeană şi trebuie să ajutăm la găsirea unei soluţii pentru moneda euro, care e strîns legată de proiectul numit Uniunea Europeană. 

Credeţi într-o Uniune a Statelor Europene?   

Avem un nou tratat al UE, care ne oferă noi posibilităţi. Dacă ne uităm la cît am avansat în ultimii ani – PE are mai multe puteri, avem opţiuni, dar totuşi am ajuns să ne certăm din nou pe putere –, mecanismul, instrumentele sînt la dispoziţia noastră. Avem şi criza acum, şi tot ce trebuie să facem este să folosim instrumentele pentru a rezolva criza. 

Diana Wallis este eurodeputat britanic, membră în grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. Este vicepreşedintă a Parlamentului European.

Interviu realizat de Adevărul Europa

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.