Jeffrey Franks prim-ministru?

Dan SUCIU
Publicat în Dilema Veche nr. 303 din 3 Dec 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Alegerea premierului României este o chestiune extrem de simplă. Aproape de neînţeles toată această agitaţie politică prezidenţială şi prim-ministerială de veme ce funcţia, de fapt, este cam dată. Este dată pentru programul de guvernare al anului 2010, scris la Washington, şi cine altcineva să-l cunoască mai bine decît ce-l care a coordonat echipa de redactare. În fond, pentru toţi cei care cred că a purta un nume străin e un avantaj, Jeffrey Franks, negociatorul şef pentru România, îl îndeplineşte. Decît alfabetizarea întîrziată în spiritul acordului a lui Emil Boc, tehnocratismul îngheţat al lui Lucian Croitoru, ignoranţa lui Iohannis sau fantoma lui Negoiţă, de ce nu Jeffrey Franks prim-ministru? De fapt, singurul comentariu legitim pe această temă este că nu avem noi norocul ăsta! Determinarea riguroasă a politicilor guvernamentale ale anului 2010 face ca programul de guvernare, indiferent de cine îl va scrie, să nu fie decît un comentariu al memorandumului tehnic şi al Acordului stand by. În anul în care presiunea pe datoria externă va înregistra un maximum istoric în toamna viitoare, în care restructurarea cheltuielilor bugetare de-abia a început şi nici vorbă să se încheie, în care, dacă va fi creştere economică, aceasta va fi subunitară faţă de 2009, iar şomajul va ajunge la 10 procente, viitorul guvern nu va avea nici măcar posibilitatea să decidă acolo unde suveranitatea statelor EU a rămas intactă: în politica fiscală. Toate discuţiile de acum legate de scăderi sau creşteri de taxe sînt simple opinii, fără substanţă. Politica fiscală a României se va decide abia în primul trimestru al anului viitor, după ce tranşele 3 şi 4 ale FMI vor umple visteria şi trezoreria, cînd socoteala anului 2009 va fi încheiată, iar cu ajutorul lui Jeffrey Frank şi a echipei sale se vor face noi evaluări ale stării fiscale a anului. Abia atunci decizia fiscală va avea întemeiere. Sigur, taxele pot teoretic scădea şi ar fi o idee minunată să se umble la contribuţiile sociale, chiar cu asumarea unui nou împrumut pentru amortizarea perioadei pînă cînd scăderea taxelor va aduce la suprafaţă alte venituri. Dar nu pentru 2010, un an stors de plata datoriei şi în care împrumuturile pentru România sînt prea scumpe. Avînd în vedere toate aceste constrîngeri bugetare, opţiunea cea mai probabilă de politică fiscală este de creştere a taxelor. Nu aş paria pe ea pentru că ar distruge echilibrul fiscal precar în care se găseşte România. Fondul va îngădui greu acest lucru, cu condiţia unei purificări bugetare mai mari decît se conturează acum. Doar reducerea cheltuielilor bugetare este măsura blestemată care poate scăpa România de o majorare de taxe. Aşa cum arată compromisul românesc, este probabil că FMI va miza pe o majorare de taxe " a existat o asemenea recomandare la nivel mondial pentru toate statele implicate în criză " dar va miza şi pe reduceri bugetare mai dure. Evitarea unui asemenea scenariu, uşor de recomandat de FMI, trebuie să fie obiectivul principal al viitorului guvern, fără ca prin această opoziţie să se ajungă la modificări ale acordului. Principiile de reducere a cheltuielilor cu salariile în cheltuielile publice de la 9 la 7% în doi ani sînt sănătoase. Cele de raportare a pensiilor la preţurile de consum, şi nu la salarii, deşi hulite de mulţi sînt din nou singura soluţie, cu atît mai mult cu cît s-a făcut deja un compromis. Toate chestiunile acestea se vor aşeza în termeni predictibili în primul trimestru al anului 2010, care întîmplător sau nu va fi cel mai greu pentru economia românească din ultimii zece ani. Dacă vom scăpa fără taxe mărite şi fără şomaj peste 10% va fi o performanţă. Reglarea se va face odată cu apariţia legii responsabilităţii fiscale. Legea trebuia să fie gata pînă pe 30 noiembrie anul acesta, ca şi planul de implementare a acesteia. Şi în afară de Jeffrey al nostru, nu s-a prea gîndit nimeni cum arată această lege de la care se aşteaptă o disciplinare neromânească a bugetului, nu doar pentru 2010, ci şi pentru anii care vin. Legea pe care premierii noştri potenţiali n-o prea ştiu vrea mult, poate prea mult. Nu doar o simplificare bugetară şi o disciplinare a planificărilor bugetare pe termen lung, dar şi începerea construcţiilor bugetelor multianuale, limitarea rectificărilor şi a reglementărilor fiscale. De aceea, cînd ei şi noi vom lucra la această lege, vom înţelege mai bine şi ce vom face cu taxele şi vom şti şi ce bani mai avem pentru eventuale alte programe. Cu atît mai mult cu cît dl Franks ne-a propus şi un Consiliu Fiscal care va face toate aceste prognoze, va decide strategiile, va oferi predictibilitatea pentru un guvern care, cu un asemenea aparat, nici nu va mai conta de cine va fi condus. Asta în varianta ideală. Singura chestiune este că a miza toată stabilitatea unui an pe o instituţie care nu există încă este la fel de riscant ca şi decizia de a miza totul pe scăderea sau creşterea taxelor, fără nici o altă acţiune guvernamentală. Spiritul viitorului prim-ministru bîntuie prin lumea politică românească, deşi şansa unui an rezonabil depinde de o mică revoluţie instituţională. Şi de ce crede dl Franks despre toate acestea. Dan Suciu este jurnalist specializat în domeniul economic, realizator de emisiuni la Money Channel TV.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.