Just injust

Marian MANDACHE
Publicat în Dilema Veche nr. 141 din 6 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- conform dlui deputat Mircea Teodor Iustinian, membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţilor Naţionale. "Intervenţia poliţiei în comunitatea de romi din cartierul Apalina, municipiul Reghin, jud. Mures, în data de 7 septembrie 2006, a avut loc cu respectarea dispoziţiilor legale" - a afirmat dl Ştefan Iancu, adjunctul Inspectorului General al Poliţiei Române, în cursul unei conferinţe de presă, la numai o zi după incident. În aceeaşi notă, dl Vasile Blaga, ministru al Administraţiei şi Internelor, în replică la vizita de documentare a două membre ale Parlamentului European (Katalin Levai şi Victoria Mohacsi) cu privire la cazul Apalina, afirma că "Poliţia şi-a făcut datoria şi a respectat cadrul legal, iar evenimentul, deşi regretabil, nu poate fi reproşat forţelor de ordine, care au fost puse în situaţia de a se apăra în faţa unei mulţimi violente, de peste 150 de persoane". Totuşi, în România anului 2006, cu doar cîteva luni înainte de aderarea la Uniunea Europeană, perioadă decisivă în hotărîrea aderării, au existat nepermis de multe încălcări flagrante ale drepturilor omului. Cum spaţiul nu permite mai mult, mă limitez la a arăta că, în localitatea Miercurea Ciuc, jud. Harghita, circa 100 de persoane de etnie romă, mutate de Primărie din centrul localităţii, în afara acesteia, locuiesc în condiţii inumane în barăci situate pe un teren ce are gard comun cu staţia de epurare a apelor uzate, şi pe care gard comun există plăcuţe de avertizare cu textul "Pericol de intoxicare!". În noiembrie 2005, un număr de aproximativ 80 de poliţişti şi membri ai forţelor de intervenţie rapidă au efectuat două razii în comunitatea de romi din Pata Rît, Cluj-Napoca. Aceste acţiuni au avut drept rezultat vătămarea a cel puţin cinci persoane şi incendierea integrală a unui număr de 15 locuinţe ale romilor. Unul dintre poliţiştii participanţi la acţiune a lovit un rom, chiar în faţa camerelor de filmat. În septembrie 2006, în jurul orelor 17,00, 7-8 poliţişti îmbrăcaţi în civil şi 7 poliţişti DIAS, îmbrăcaţi în combinezoane de culoare neagră şi cu cagule pe faţă, au intrat în comunitatea de romi din cartierul Apalina, pe str. Căprioarei, ca urmare a unei reclamaţii privind săvîrşirea infracţiunii de ultraj de către două persoane din comunitate. În cursul intervenţiei, forţele de ordine au folosit următoarele arme: spray-uri lacrimogene, grenade lacrimogene, bastoane de cauciuc, pistoale şi puşti. Romani CRISS şi Liga ProEuropa au identificat un număr de 37 de victime, dintre care 20 de bărbaţi şi 17 femei, 32 de persoane majore şi 5 minore, 22 de persoane împuşcate şi 15 lovite sau ameninţate cu arma, 36 de romi şi o persoană de etnie română. De exemplu, o femeie a stat trei zile în comă, fiind împuşcată din spate, în timp ce o altă persoană a fost împuşcată de 17 ori, tot din spate. Alte posibile abuzuri au fost documentate de organizaţia non-guvernamentală Romani CRISS în judeţele Tulcea, Sălaj, Bacău, Neamţ, Maramureş, Cluj, Braşov. În dese rînduri, ilegalităţile săvîrşite nu sînt investigate adecvat şi rămîn în esenţă nesancţionate, în pofida faptului că acestea sînt semnalate şi bine documentate de către organizaţii neguvernamentale (al doilea Raport ECRI privind România - 2001, par. 46, traducere neoficială). În plus, se exercită presiuni asupra persoanelor implicate (victime şi/sau martori), experţi (de ex. medici legişti) şi activişti de drepturile omului (pentru detalii, vezi Raportul de caz N.B. vs Poliţia Tg. Cărbuneşti, realizat de Romani CRISS). Mecanismele de asigurare a impunităţii includ, pe de o parte, exercitarea de presiuni asupra persoanelor implicate pentru a nu depune acţiune în instanţă sau pentru a nu efectua toate actele necesare în faţa instanţei, iar pe de altă parte cercetările penale efectuate au drept rezultat dispunerea neînceperii urmăririi penale. Aceste aspecte ţin, în fapt, de procesul de administrare a justiţiei, element esenţial al statului de drept. Aşadar, cu privire la drepturile omului, opinez că situaţia romilor din România devine din ce în ce mai îngrijorătoare. În mod particular, abuzul poliţiei, discriminarea în domeniul angajării, abuzul şi discriminarea în domeniul locuirii, segregarea în domeniile educaţiei şi sănătăţii sînt tipare ale discriminării pe care romii le înfruntă zi de zi. Mai mult, femeile rome se confruntă cu discriminarea multiplă, fiind mai vulnerabile la abuz şi violenţă. Cu precădere, uzul armelor de foc şi utilizarea excesivă a forţei de către poliţie nu au fost investigate într-un mod obiectiv (a se vedea şi al III-lea Raport ECRI privind România, par. 117). Sesizat în dese rînduri de Romani CRISS cu privire la asemenea abuzuri, Guvernul şi, în mod particular, premierul au ales să tacă mîlc, deşi au fost făcute recomandări concrete, de pildă o poziţie publică de condamnare la nivel înalt a oricăror abuzuri din partea poliţiei sau înfiinţarea unui sistem independent de anchetare administrativă, recomandări cerute de altfel şi de ECRI - Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei. Este de neînţeles şi, în acelaşi timp, de neacceptat reacţia de acoperire a ministrului Vasile Blaga, afirmaţiile domniei sale avînd la bază o cercetare părtinitoare, în care persoanele care reclamă abuzul nici măcar nu au fost chestionate. În ceea ce priveşte declaraţia publică a adjunctului comandantului Inspectoratului General al Poliţiei cu referire la cazul din Apalina, aceasta a fost făcută la cîteva ore de investigaţie şi fără ca acesta să fi fost măcar la faţa locului. Este simptomatic faptul că ministrul Administraţiei şi Internelor şi adjunctul comandantului IGPR, al doilea comandant al Poliţiei Române, îşi permit, după o investigaţie cel mult sumară şi în mod cert subiectivă, să se pronunţe cu privire la legalitatea intervenţiei poliţiei. Aceste lucruri subliniază faptul că sistemul de anchetare administrativă la nivelul IGPR nu îndeplineşte cerinţele minimale de imparţialitate şi legalitate. Negarea, la nivelul cel mai înalt, a abuzurilor comise de unii reprezentanţi ai poliţiei constituie o piedică importantă în conştientizarea ilegalităţii unor asemenea comportamente şi, totodată, un semnal de toleranţă ridicată pentru acţiuni rasiste îndreptate împotriva minorităţii rome (în cursul întîlnirii la care a fost prezentat raportul de activitate al Poliţiei Române în anul 2005, ministrul Administraţiei şi Internelor, dl Vasile Blaga, a afirmat că a existat un singur caz de comportament abuziv al reprezentanţilor Ministerului, în judeţul Constanţa). Soluţia nu constă în negarea abuzurilor, ci în investigarea acestora cu imparţialitate, astfel încît acestea să nu se mai repete. Totodată, CNCD - Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, din motive necunoscute, nu a redactat, de mai bine de un an, hotărîrea cu privire la cazul Miercurea Ciuc, iar recent, în mod eronat, îşi declină competenţa legală în favoarea Federaţiei Române de Fotbal în cazuri de rasism în fotbal, încălcînd astfel reglementările legale în vigoare şi, implicit, principiul liberului acces la justiţie. Clasa politică românească a eşuat "cu brio" în realizarea procesului de integrare a minorităţii rome. Şi nu din cauză că nu au existat foarte multe cazuri de încălcare a drepturilor omului, ci din motivul că a eşuat să condamne şi să asigure o investigare imparţială şi efectivă a acestor încălcări, în pofida faptului că în România există unul dintre cele mai bune cadre legale din Europa în ceea ce priveşte combaterea discriminării. Guvernul României trebuie nu doar să rămînă consecvent, ci să şi consolideze politicile, asigurînd respectul şi accesul la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, cel puţin după aderarea la Uniunea Europeană. Pentru că, ceea ce clasa politică nu a reuşit nici măcar să înţeleagă, în 16 ani de Românie democratică, este faptul că statul de drept este o cerinţă fundamentală a democraţiei româneşti, cu mult mai mult decît o cerinţă formală pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar beneficiile sînt în primul rînd ale cetăţenilor români, în faţa cărora clasa politică este responsabilă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.