La ce să fim atenţi în campanie

Publicat în Dilema Veche nr. 662 din 27 octombrie - 2 noiembrie 2016
La ce să fim atenţi în campanie jpeg

– interviu cu Silvia MARTON, prof. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti –

Știm că populismul poate fi și de stînga, și de dreapta. În condițiile astea îl putem defini cumva ca fiind o ideologie sau e doar o metodă, un stil de a face politică? Ce e?

Populismul este unul dintre cele mai instabile concepte din știința politică. În mod clar, nu este o singură ideologie fermă, cu valori și politici constante în timp și spațiu. Există un nucleu dur în orice fenomen populist, dar acest nucleu nu este totuna cu o ideologie, ci este compatibil cu manifestările locale foarte diferite ale populismului. Pe de o parte, avem o polarizare radicală între elite și „popor“, iar pe de altă parte, avem o simplificare masivă a spațiului social și politic. Toate populismele invocă acest conflict puternic între elite și „popor“ și propun soluții foarte simple care contrazic complexitatea reală a problemelor respective. Donald Trump, de exemplu, susține că alegerile sînt „aranjate“ de elite atotputernice care îl împiedică pe americanul de rînd să aibă un cuvînt de spus și că soluțiile la problemele actuale țin de construcția unui zid sau de excluderea musulmanilor. Alte mișcări populiste definesc diferit natura opoziției dintre elite și popor, iar propunerile sînt simplificatoare, dar cu referenți locali. Există populisme de dreapta și de stînga, însă mai interesant este să vedem de ce astăzi cele de dreapta sînt mult mai periculoase și prezente în spațiul politic, ba chiar aproape de a cîștiga alegerile în țări precum Austria. În Ungaria sau Polonia îi vedem deja la lucru, cu măsuri radicale de limitare a Opoziției, transformare a societății și exa-cerbare a unui naționalism conservator și resentimentar.

Care ar fi diferența dintre populism și demagogie? Dar cea dintre populism și democrație?

Evident, conceptul central al populismului este „poporul“, la fel ca în cazul democrației. Numai că mulți autori tratează populismul ca fiind o patologie a democrației, tocmai pentru că refuză complexitatea normală a vieții politice democratice, cu negocierile, limitele și frustrările ce țin de cotidianul vieții politice. Mișcările populiste nu au răbdare pentru diferitele limite pe care regulile și instituțiile democratice și le autoimpun, ele promit să le depășească pentru a descătușa voința populară pe care afirmă că o reprezintă și pe care o interpretează într-un mod foarte simplificator. Statul de drept, acordurile internaționale etc. pot fi exemple de limite pe care populiștii le consideră ilegitime.

În ce măsură e acceptabil pentru un politician sau un partid să apeleze la metode populiste pentru a avea succes electoral? Unii spun că în lumea actuală, dacă vrei să reușești ceva în politică, nu-ți poți permite să nu apelezi deloc la populism.

Pînă la un punct, politicienii vor să fie convingători și este inevitabil ca discursul politic să fie marcat de retorică și populism. Pentru că vorbim despre mobilizare politică, în contextul actual populismul reușește să mobilizeze, însă mai important este să vedem către ce scopuri politice. Multe agende reformiste și progresiste au beneficiat de lideri care au inspirat și au mobilizat pentru transformări emancipatoare. Alții, astăzi dominanți, promit regăsirea unor suveranități pierdute și refugiul într-un naționalism care refuză complexitatea și incertitudinile.

Care sînt pericolele pe care le poate aduce populismul?

Deciziile colective pe care le luăm sub imperiul emoțiilor pot fi tragice. Atunci cînd sacrificăm interese colective legitime pe termen lung pentru satisfacții rapide, e posibil să persecutăm minorități, să distrugem instituții necesare sau să transformăm nociv societatea într-un mod pe care-l vom regreta mai tîrziu.

La ce fel de populism ne putem aștepta în campania noastră electorală care va începe în curînd?

El există deja, este o continuare a campaniei din 2014 și mizează pe sincronizarea cu țările din apropiere și nu numai, unde populismul naționalist și conservator este deja la putere. Ar trebui să fim atenți la utilizarea politică a temelor precum parteneriatul civil, definiția familiei în Constituție sau unirea cu Republica Moldova, pentru că există în mod evident forțe politice interesate să speculeze emoții colective pe termen scurt cu consecințe profund nefaste pe termen lung pentru climatul social și identitatea noastră politică.

a consemnat Andrei MANOLESCU

Foto: adevarul.ro

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.