La vamă

Publicat în Dilema Veche nr. 116 din 13 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În colecţia de interviuri şi investigaţii, legate de practicile asociate corupţiei mici din Manualul de şpagă, au fost semnalate nenumărate abuzuri la trecerea frontierei. Vinovaţi sînt vameşii şi poliţiştii de frontieră care, de multe ori, inventează paragrafe de legi şi ordonanţe aiuristice pe care, chipurile, le aplică, pentru a-i intimida pe călătorii cu acte în regulă şi a-i determina să le dea şpagă. Exemplul de mai jos, o experienţă trăită de unul dintre colaboratorii Manualului..., ne arată cum se pot evita, "la limită", astfel de situaţii . "Legislaţia în vigoare prevede condiţiile de ieşire din ţară şi controlul la ieşirea din ţară, dar nu te obligă să dovedeşti ulterior că ai fost în acel moment cu actele în regulă. Teoretic, poţi să bei banii după ce ai trecut frontiera română, asigurarea medicală poţi să o arunci cînd treci din Austria în Ungaria (pentru că în Ungaria nu-ţi trebuie asigurare medicală!), iar invitaţia nu-ţi mai foloseşte la nimic după ce ai intrat în ţara de destinaţie... Acum doi ani, au încercat să mă şicaneze la Curtici, în tren, la ieşirea din ţară, pe motiv că nu am asigurare medicală făcută în România (era făcută în Germania). Am întrebat care era, de fapt, problema. Poliţistul de frontieră (a nu se confunda cu vameşul!) mi-a spus că legea zice că trebuie făcută la o firmă de asigurare din România. L-am întrebat despre care lege vorbeşte. A bîiguit un număr de ordonanţă. Eu îmi făcusem temele de-acasă şi aveam la mine listată toată legislaţia legată de trecerea frontierei, am scos ordonanţa respectivă, i-am băgat-o sub nas şi i-am zis să-mi arate unde scrie. S-a enervat, a zis că mă dă jos din tren, că aşa sînt ordinele şi a ieşit cu paşaportul meu în mînă. Se tot plimba pe coridor şi aştepta să ies după el şi să-i dau şpaga de cuviinţă. Mi-am scos o revistă şi am început să citesc. Tipul a venit iar şi mi-a spus să cobor din tren. I-am replicat că e pe cale să comită un abuz grosolan pentru care va răspunde fie el, fie şefii care i-au dat ordine ilegale, şi că, dacă vrea să cobor, să cheme jandarmii, să mă dea jos cu forţa, să-mi pună cătuşe, să mă ia pe sus. S-a mirat şi m-a întrebat de ce vreau scandal. Am răspuns: ŤCa să nu se poată muşamaliza ulterior incidentul! Dacă mă daţi jos din tren, trenul pleacă, apoi voi îmi puneţi în mînă paşaportul şi ziceţi că a fost o greşeală, iar eu nu mai am martori şi totul devine imposibil de dovedit! Aşa că, dacă iese cu scandal şi cu show, or să se găsească ceva martori în tren care să mă susţină cînd o să vă cerceteze Parchetul Militar!». După cîteva momente de gîndire, poliţistul a schimbat placa: mi-a zis să rămîn în tren, dar fără paşaport şi că mă vor aresta ungurii. I-am replicat că atunci chiar că nu se va mai putea muşamaliza cazul şi că de-abia aştept să văd cum vor explica ei cum poate trece cineva ilegal (fără acte) frontiera română, nu noaptea prin Mureş, înotînd pe sub apă, cu paiul în gură, ci pe bancheta unui tren internaţional! Apoi l-am rugat să se legitimeze. A zis că o va face, dar după ce cobor din tren. Am insistat. A zis că ce, nu cred că el e poliţist, nu-i văd uniforma? Am zis că îl cred, dar că vreau să îi cunosc numele sau numărul de serviciu, pentru că e obligat să se legitimeze şi pentru că nu vreau ca în plîngerea penală să fac descrieri de genul Ťunu' înalt, solid, cu burtă etc.» Domnul poliţist s-a făcut roşu la faţă, a început să urle, a ieşit înjurînd şi s-a dus şi a chemat un şef. Şeful a venit cu un aer impozant, dar aparent liniştit, a zis să ieşim afară. De data asta m-am prefăcut că le fac pe plac şi am zis că, dacă insistă, mă dau jos, dar că regret scandalul care va urma din cauza acestui abuz. Am vrut să-mi iau rucsacul, dar şeful a zis să-l las acolo... ŤPăi, cum aşa, mă daţi jos şi bagajul meu pleacă în străinătate?». Tipul a făcut o mutră acră şi a zis să îl las acolo şi să vin pînă la capătul vagonului Ťsă vorbim cu şefu'!» (chipurile un şef şi mai mare). Le-am făcut pe plac şi am mers cu ei pînă la capătul vagonului. Acolo, şeful cel mare s-a uitat la rîndul său la invitaţia mea şi la paşaport (o fi văzut pe mutra mea că nu am de gînd să dau şpagă?) şi a zis pe un ton apăsat că Ťdomnul este în regulă!». Poliţistul mi-a dat înapoi paşaportul (care era deja ştampilat de ieşire - dovadă că mă considerase în regulă din start) şi a dat să coboare. I-am cerut încă o dată să-şi decline identitatea şi să îşi ceară scuze, iar şeful intermediar şi-a pierdut calmul aparent şi m-a înjurat. Apoi, au coborît amîndoi din vagon."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.