La vremuri noi… Despre începuturi și sfîrșituri în politică

Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
La vremuri noi… Despre începuturi și sfîrșituri în politică jpeg

În gîndirea politică, ideea delimitării unui început (respectiv sfîrșit) este una dintre cele mai delicate. În primul rînd pentru că o paradigmă politică nu se încheie duminică seară pentru a lăsa loc alteia luni dimineață, iar modificările conceptuale nu au sens unic: conținutul lor se modifică, reia teme în contexte diferite, se raportează distinct la realități intelectuale ori sociologice diferite.

Istoria politică funcționează uneori cu frontiere mai palpabile. De aceea pacea de la Westphalia marchează evenimențial începutul istoriei statale moderne, în vreme ce în teoria politică se discută despre începuturile modernității politice încă din secolul al XVI-lea (sau chiar mai devreme).

Pe de altă parte, sfîrșitul unui regim politic este și el ușor de marcat în timp: o revoluție, o nouă Constituție sînt puncte de reper unanim acceptate pentru a marca începutul unei epoci ori sfîrșitul celeilalte. Cu toate acestea, analiza gîndirii politice, a discursului, a evoluției instituționale sau a elitelor politice în cadrul unui nou regim, fie el în Franța după 1789, în Europa democratică postbelică, în România după 1989, indică dificultăți în trasarea unei linii de demarcație atît de tranșante.

Identificarea unui început ori a unui sfîrșit devine, în acest context, o miză politică importantă în sine. Este un demers strîns legat de modalitățile de asumare a trecutului și de proiectare ori, uneori, de confiscare a prezentului.

Fabricarea și manipularea discursului istoric fac și ele parte din această unitate de control a unei puteri politice anume. Pentru că identificarea unor începuturi implică, mai întotdeauna, recuperarea și/sau fabricarea unor agenți și actori responsabili la nivelul elitelor politice. Așa apar, de pildă, revoluționarii de profesie după fiecare eveniment de acest fel. Decembrie 1989 și mai cu seamă întreaga rețea de fabricare a „eroilor“ post-factum este un fenomen tipic, din abundență reprezentat în spațiul românesc al ultimilor 29 de ani. Fabricarea eroilor (cu diplome sau fără), falsificarea biografiilor, schimbarea radicală de opțiuni sau pur și simplu de tabără sînt, toate, procese tipice ale începuturilor noilor regimuri, mai cu seamă cînd acestea își au originea în schimbări brutale. Liderii se convertesc peste noapte, iar o bună parte a elitelor se supun noilor constrîngeri nu atît din convingere, cît din instinct de supraviețuire.

Un bun exemplu îl constituie relația republicii postdecembriste cu regalitatea. Pe vremea lui Ion Iliescu, cel căruia apoi i s-a oferit pe tavă posibilitatea de a poza în fostul șef de stat nobil și generos care-l privea pe regele Mihai ca pe egalul său, noua republică postceaușistă s-a constituit pe o bază de legitimitate antimonarhistă, deși monarhia ca instituție fusese abolită, nu i așa, în 1947. Cu toate acestea, discursul fondator și polemic al noii republici postrevoluționare nu a simțit nevoia să se distanțeze de regimul comunist, într-un discurs care, la nivel simbolic, izbutea, paradoxal, prin efecte colaterale, să delegitimeze jumătatea de secol de istorie așa-zis republicană a României.

Astfel, renașterea republicană de după 1989 s-a făcut, parțial, tot pe cenușa unei instituții deja strivite de tancurile sovietice din 1947, concomitent cu eforturi de legitimare de tip plebiscitar, cum au fost alegerile din 20 mai 1990. Avem de a face cu un etos de tip revoluționar la care Ion Iliescu a apelat utilizînd, la scară mai mică, dar cu mare eficacitate, principiile „sănătoase“ ale liderilor bolșevici care prevedeau necesitatea, pentru succesul cauzei, a eliminării fizice a adversarilor.

Pentru cine e interesat să configureze dramele, neîmplinirile și frustrările României de după 1989, momentul falsului sfîrșit/început de regim patronat de agentul indubitabil al unei vicioase continuități cu regimul comunist (Ion Iliescu) ar trebui să fie în mod obligatoriu punctul de pornire. După modelul lui, nenumărate figuri au contribuit neîntrerupt, conștient și rapace, la construcția edificiului șubred, corupt și găunos al deja fostei democrației românești postdecembriste. Începuturile noului regim politic de după 1989 au fost controlate și dictate de unul dintre stîlpii comunismului de tip stalinist, apoi ceaușist, în România. România de după 1989 s-a fondat, sistematic, pe ceea ce Ion Iliescu și ajutoarele sale învățaseră la școala de partid: construcția vicioasă a unui nou partid-stat, Frontul Salvării Naționale, corupția oficializată la adăpostul structurilor de partid și de stat, ura stimulată și încurajată împotriva pluralismului de orice fel, care de altfel a găsit un teren mai fertil decît se putea crede, și lupta de clasă, purtată în sensul cel mai propriu în diverse momente. Republica Socialistă România se regăsește și astăzi în cotidianul nostru public și politic, cu tot fundamentalismul, protocronismul, înapoierea, agresivitatea, cruzimea și spiritul gregar, respectînd, se pare, un singur principiu: nimic nu dispare, totul se transformă. 

Raluca Alexandrescu este conferențiar univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.