„Lenea şi amînarea“

Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
„Lenea şi amînarea“ jpeg

Într-un articol de pe site-ul zf.ro sînt enumerate cîteva studii despre efectele negative ale Facebook-ului asupra utilizatorilor. Printre ele, gelozie, sentimente de singurătate, depresie, scăderea autocontrolului sau lenea. 

„Cercetătorii de la Universitatea Gothenburg din Suedia au descoperit că primul lucru pe care îl fac 70% din utilizatorii de Facebook cînd deschid calculatorul este să acceseze reţeaua de socializare. Potrivit raportului, persoanele de sex feminin sînt mai active pe Facebook decît bărbaţii. În medie, o femeie petrece 81 de minute pe zi pe Facebook, în timp ce la bărbaţi media ajunge la 64 de minute. Cei cu venituri mai mici şi cu educaţie mai puţină folosesc Facebook cel mai mult. De asemenea, utilizatorii care petrec mai mult timp pe Facebook au declarat că se simt mai nefericiţi şi mai nemulţumiţi de viaţa lor personală. 

Un alt studiu supervizat de către Universitatea Humboldt şi de către Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania, a descoperit că vizionarea pozelor din vacanţe, veştile despre relaţiile şi succesul altora produc gelozie, sentimente de singurătate şi depresie. 

«Cercetătorii au găsit că una din trei persoane s-a simţit mai prost după ce a vizitat site-ul, şi mai nemulţumită de viaţa personală, în timp ce utilizatorii care au vizionat pagina fără să interacţioneze au fost afectaţi cel mai mult», scrie

Oamenii de ştiinţă au stabilit că fotografiile din vacanţe stîrnesc cele mai multe resentimente, urmate de interacţiunile sociale în care utilizatorii văd cum unii primesc mai multe felicitări cu ocazia zilei de naştere,

-uri şi comentarii. 

Un alt efect negativ pe care Facebook îl poate avea asupra utilizatorilor îl constituie creşterea apetitului pentru consumul de produse alimentare nesănătoase, arată studiul a doi cercetători americani. Interacţiunea cu prietenii şi cu familia pe Facebook creşte stima de sine, determinînd scăderea autocontrolului, scrie raportul lui Andrew Stephen şi Keith Wilcox. 

Intimitatea este un alt domeniu afectat din viaţa privată a utilizatorilor de Facebook. Un articol din versiunea online a publicaţiei

afişează un material video în care este prezentată o tehnologie care extrage informaţii de pe pagina de Facebook şi de pe alte site-uri de socializare despre momentul în care te-ai autentificat în cont sau unde şi cînd a fost făcută o fotografie cu smartphone-ul. Sistemul, denumit «Rapid Information Overlay Technology», poate afişa unde ai fost, ce îţi place, poate să determine lucrurile şi persoanele asociate şi să prezică un comportament viitor. 

Nu în ultimul rînd, este ştiut faptul că Facebook încurajează lenea şi amînarea. De cele mai multe ori, proiecte importante sînt încetinite de faptul că cei implicaţi petrec mult timp pe Facebook şi Twitter sau cumpărînd online.“

(sursa: www.zf.ro)   

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.