„M-am mutat într-un camper şi am plecat teleleu“ – interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
„M am mutat într un camper şi am plecat teleleu“ – interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ jpeg

De ce nu aţi ales pentru foto-albumul de anul trecut, Bumbata, o editură, aşa cum aţi făcut cu albumul de fotografie şi reportaj realizat împreună cu Elena Stancu, Cuba continuă, apărut la Editura ART în 2012?

Am încercat la două edituri, dar nu s-au avîntat să tipărească albume cu imagini din închisoare, aşa că Editura Punctum, înfiinţată de pe vremea revistei Punctum, mi-a fost de folos.

Cum a decurs procesul de editare şi print la cerere/pay per print?

Nu a fost print la cerere, jumătate din suma necesară pentru tipar a fost strînsă prin crowdfunding pe www.crestemidei.ro. Am avut vreo 80 de susţinători care au plătit în avans pentru carte şi au cumpărat printuri în ediţie limitată.

Care au fost avantajele şi neajunsurile?

Aş fi vrut să strîng toţi banii prin crowdfunding, dar cei de la platformă mi-au impus o limită. Nu se aşteptau să strîng banii (cum s-a întîmplat) în şase zile. Am încercat să cresc limita, dar, după prima săptămînă, efervescenţa s-a pierdut. Din punctul meu de vedere, crowdfunding-ul are avantaje pentru ambele părţi: dacă produsul e interesant, susţinătorul îl cumpără mai ieftin, înainte de a fi gata, iar „vînzătorul“ îşi dă seama dacă ce face el are căutare şi obţine banii necesari pentru producţie. Eu am fost flatat de rapiditatea cu care am strîns banii de care aveam nevoie.

Acum trimiteţi fotografii prin poştă pentru a susţine proiectul www.teleleu.eu, iniţiat tot împreună cu Elena Stancu; este o idee originală?

Ideea de a trimite vederi din călătoriile Teleleu mi-a venit cînd i-am trimis unui prieten o fotografie de la 2 Mai pe care am printat-o chiar acolo şi am pus-o la poştă. S-a bucurat foarte mult cînd a găsit-o în cutia poştală şi mi-am dat seama că oamenii ar aprecia vederile trimise chiar din locul în care au fost făcute.

Cîţi „abonaţi“ aveţi? E profitabil?

Cînd m-am mutat într-un camper şi am plecat teleleu cu Elena (pe 15 noiembrie 2013), ne-am gîndit la cîteva soluţii pentru a ne finanţa poveştile pe care le publicăm pe site-ul nostru, www.teleleu.eu. Pe lîngă bursele de jurnalism pe care le-am cîştigat anul trecut, abonamentele la vederi au fost o sursă de venit pentru noi. Trimit, o dată la două săptămîni, cîte o carte poştală din locurile în care călătorim. Vederile sînt fotografii din jurnalul meu vizual. Dimensiunea unei vederi este de 10x15 cm; este semnată de mine şi trimisă în plic cu Poşta Română, din zona în care a fost făcută (pe cît posibil). Acum avem în jur de 50 de abonamente, care nu înseamnă o avere, dar ne acoperă totuşi motorina şi o parte din mîncare. Ne-am redus cheltuielile de cînd locuim în autorulotă, aşa că banii din abonamentele la vederi chiar ne ajută.

Ce alte idei de „do-it-yourself“ pentru a-ţi susţine proiectele mai aveţi?

Nu am momentan nici o altă idee, dar cred că viitorul este al proiectelor independente, care trăiesc direct din susţinerea publicului. Pînă la urmă, publicul este cel care evaluează corect calitatea unui produs, nu un publisher sau o companie.

Ce mai vreţi să faceţi pe www.teleleu.eu, în 2015?

O să continuăm şi în anii următori să trăim teleleu, deşi viaţa pe drum poate fi uneori dificilă. Dar în 2014 am făcut mai multe materiale decît în ultimii ani petrecuţi în Bucureşti şi asta ne face fericiţi. Nu ne permitem să ţinem o casă şi, în acelaşi timp, să călătorim, aşa că momentan viaţa în autorulotă este singura soluţie pentru noi.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: Cosmin Bumbuţ

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.