Marele Coregraf al Oraşului

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
Marele Coregraf al Oraşului jpeg

Cînd am căştile în urechi, am superputeri. Oraşul prin care umblu kilometri întregi într-o singură săptămînă, oraşul care strigă la mine, mă trage de mînecă şi-mi pune piedică de atîtea ori pe zi, ia forma muzicii pe care o ascult. Dacă oamenii aleargă ca să prindă autobuzul, iar eu am în căşti Bill Evans, îi văd cum fac doi paşi, iar al treilea e deja în aer, un balet caraghios şi înduioşător care face parte din rutina dimineţilor spre serviciu. Dacă sînt în metrou şi ne-nghesuim unii în alţii, gurile călătorilor se mişcă într-un film mut, nu aud nimic despre examene, doamna Tatiana care s-a făcut că uită să spele plinta sau „da, acum e mai bine, i-au scos perfuziile şi a început să mănînce“ sau „eu te-nţeleg că nu mai suporţi, dar totuşi să ştii că reacţionezi aiurea şi că eşti puţin dusă“, în capul meu sună doar tobele şi veselia din Mali. Dacă plouă şi toată lumea umblă încruntată pe sub umbrele, am în căşti fanfarele Devotchka şi soarele apare una-două din spatele blocurilor. Oraşul încetineşte dacă bat din palme o dată, se-ntoarce pe spate şi-ncepe să toarcă. Ştiam de mult că muzica ascultată în căşti îţi dă tot felul de puteri, dar n-am crezut că pot deveni atît de uşor Marele Coregraf al Oraşului, că-i pot dicta ritmul şi-i pot îmblînzi colţurile. Am aflat-o într-o după-masă, într-un FNAC din Paris, cînd m-am oprit în mijlocul magazinului ca să ascult la căştile lor pufoase cel mai nou album al lui Tiersen (pe-atunci, coloana sonoră de la Goodbye, Lenin!) şi-am rămas aşa, cu căştile pe urechi, 45 de minute, timp în care oamenii din jur se transformaseră în baloane cu aer cald şi pluteau calmi prin încăpere.

Mai sînt şi alte superputeri. De pildă, nu mai auzi replici de tipul „Păpuşă, nu ţi-e frig la păsărică?“, nici nu mai contează dacă ele sînt spuse undeva în aerul din jurul tău, căci pentru tine nu există şi asta e cel mai important. Efortul pe care trebuie să-l facă bădăranii ca să-i atragă atenţia unei fete cu căşti în urechi e cam de trei ori mai mare decît în condiţii normale, aşa că de obicei o lasă baltă. E lecţia pe care i-am predat-o Marketei, colega mea cehoaică din Lyon, înaltă, blondă, foarte frumoasă, care pe drumul de la cămin la supermarket trebuia să suporte vreo cinci tentative de agăţare consecutive. Asta e, dacă vrei să fii liniştit şi să umbli cu lumea ta după tine, mergi cu căştile-n urechi.

Nu ştiu cum aş suporta drumurile cu trenul dacă n-aş avea mp3 player, am călătorit zeci de ore fără căşti şi ştiu cum e să fii întrebat ce părere ai despre otrăvirea cu aluminiu, ce meserie au părinţii, ce o să se întîmple cu ţara asta, ce e de făcut („ziceţi şi dvs., domnişoară, păi se mai poate aşa?!“) etc. Mai ştiu şi cum e să stai la cămin, iar vecinii de deasupra, din stînga şi din dreapta să facă parte din echipa de rugby a Clujului şi să dea petrecere fix în noaptea dinaintea examenului tău la lingvistică. Chestiile alea pe care le cumperi de la farmacie ca să-ţi astupi urechile sînt cu totul insuficiente, aşa că-ţi pui căştile în urechi şi adormi, pentru că e muzica ta şi cu ea ţi-e bine.

N-aş vrea totuşi să credeţi că, pentru mine, căştile sînt doar o metodă de apărare şi atît. Cînd mă trezesc dimineaţa, primul lucru pe care-l fac e să dau drumul la radio FIP şi de-abia după ce muzica începe să-mi umble prin casă pot să mă apuc de făcut cafeaua. În final, mai vreau doar să-mi cer scuze de la viitorii mei nepoţi, care-o să strige la mine de mai multe ori „Am zis: CE MAI FACI, BUNICA?“, pentru că eu n-o să mai aud foarte bine (din cauza folosirii abuzive a căştilor în timpul tinereţii mele). O să le pun s-asculte nişte Elbow („With Love“ mai ales) şi sînt sigură că o să mă înţeleagă. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.