Mașinăria morală

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Mașinăria morală jpeg

În ultimele decenii, tehnologia a avansat atît de mult, încît ne-a luat-o înainte. Noile descoperiri ale ştiinţei oferă posibilităţi pentru propriul corp şi propria minte care erau de neînchipuit cu un secol în urmă. În faţa lor, sîntem uneori depăşiţi, iar instrumentele noastre de lucru par c-au stat prea mult la soare. Întrebarea generală e „Cît de departe se poate merge? Care e limita dincolo de care binele devine rău?“, după care urmează o sumedenie de alte întrebări, cum ar fi, să zicem: „E o persoană în moarte clinică cu adevărat moartă?“ sau „Ce înseamnă să-ţi alegi o carieră morală?“ Din fericire, în timp ce cercetătorii sînt ocupaţi în laboratoarele lor să împingă limitele ştiinţei, spre beneficiul întregii umanităţi, eticienii reflectează asupra felului în care ne plasăm faţă de vechile şi de noile noastre provocări morale. În România, un grup efervescent de tineri eticieni a pus bazele Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, la Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti, sub conducerea profesorului Valentin Mureşan. Acest dosar apare în colaborare cu Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, stîrnit de Constantin Vică, vechi colaborator al Dilemei vechi şi membru al Centrului. În paginile următoare, vă propunem cîteva exerciţii de gîndire care vă vor permite, sperăm, să trasaţi harta propriilor dumneavoastră dileme morale: de la manipulare genetică (ştiaţi că s-a născut deja primul şoarece cu doi taţi?) la educaţie religioasă vs educaţie morală, trecînd prin atitudinea faţă de animale, pericolele Marelui Internet, solidaritatea în piraterie, umor vs corectitudine politică, adulter şi roboţi, şi terminînd cu propunerile bioeticianului Julian Savulescu, ale cărui scenarii par uneori luate din romanele distopice: „Marele Proiect Moral a fost dus la bun sfîrşit în 2045. Aceasta a presupus construirea celui mai puternic, mai capabil de auto-învăţare şi de auto-dezvoltare computer construit vreodată, botezat The God Machine. The God Machine urma să monitorizeze gîndurile, credinţele, dorinţele şi intenţiile fiecărei fiinţe umane. Era capabil să le modifice în cîteva nanosecunde, fără ca vreunul dintre subiecţii umani să-şi dea seama de asta.“ (din „Moral Enhancement, Freedom and the God Machine“, de Julian Savulescu şi Ingmar Persson) Pînă apare The God Machine şi ne ia responsabilitatea de pe umeri, nu ne rămîne decît să încercăm să fim nişte oameni mai buni, orice-ar însemna asta.

Desen de Ion BARBU

P.S: La capitolul lecturi suplimentare, vă recomand Normev (www.normev.ro), un proiect de cercetare asupra emergenţei şi evoluţiei normelor sociale şi morale, dezvoltat de acelaşi Centru de Etică Aplicată, şi cursurile de etică aplicată de pe coursera.org, ţinute de Peter Singer şi Paul Bloom. (Luiza Vasiliu)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.