În ultimele decenii, tehnologia a avansat atît de mult, încît ne-a luat-o înainte. Noile descoperiri ale ştiinţei oferă posibilităţi pentru propriul corp şi propria minte care erau de neînchipuit cu un secol în urmă. În faţa lor, sîntem uneori depăşiţi, iar instrumentele noastre de lucru par c-au stat prea mult la soare. Întrebarea generală e „Cît de departe se poate merge? Care e limita dincolo de care binele devine rău?“, după care urmează o sumedenie de alte întrebări, cum ar fi, să zicem: „E o persoană în moarte clinică cu adevărat moartă?“ sau „Ce înseamnă să-ţi alegi o carieră morală?“ Din fericire, în timp ce cercetătorii sînt ocupaţi în laboratoarele lor să împingă limitele ştiinţei, spre beneficiul întregii umanităţi, eticienii reflectează asupra felului în care ne plasăm faţă de vechile şi de noile noastre provocări morale. În România, un grup efervescent de tineri eticieni a pus bazele Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, la Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti, sub conducerea profesorului Valentin Mureşan. Acest dosar apare în colaborare cu Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, stîrnit de Constantin Vică, vechi colaborator al Dilemei vechi şi membru al Centrului. În paginile următoare, vă propunem cîteva exerciţii de gîndire care vă vor permite, sperăm, să trasaţi harta propriilor dumneavoastră dileme morale: de la manipulare genetică (ştiaţi că s-a născut deja primul şoarece cu doi taţi?) la educaţie religioasă vs educaţie morală, trecînd prin atitudinea faţă de animale, pericolele Marelui Internet, solidaritatea în piraterie, umor vs corectitudine politică, adulter şi roboţi, şi terminînd cu propunerile bioeticianului Julian Savulescu, ale cărui scenarii par uneori luate din romanele distopice: „Marele Proiect Moral a fost dus la bun sfîrşit în 2045. Aceasta a presupus construirea celui mai puternic, mai capabil de auto-învăţare şi de auto-dezvoltare computer construit vreodată, botezat The God Machine. The God Machine urma să monitorizeze gîndurile, credinţele, dorinţele şi intenţiile fiecărei fiinţe umane. Era capabil să le modifice în cîteva nanosecunde, fără ca vreunul dintre subiecţii umani să-şi dea seama de asta.“ (din „Moral Enhancement, Freedom and the God Machine“, de Julian Savulescu şi Ingmar Persson) Pînă apare The God Machine şi ne ia responsabilitatea de pe umeri, nu ne rămîne decît să încercăm să fim nişte oameni mai buni, orice-ar însemna asta.

Desen de Ion BARBU

P.S: La capitolul lecturi suplimentare, vă recomand Normev (www.normev.ro), un proiect de cercetare asupra emergenţei şi evoluţiei normelor sociale şi morale, dezvoltat de acelaşi Centru de Etică Aplicată, şi cursurile de etică aplicată de pe coursera.org, ţinute de Peter Singer şi Paul Bloom. (Luiza Vasiliu)