Migrantul creativ

Dumitru SANDU
Publicat în Dilema Veche nr. 166 din 12 Apr 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre migraţia românilor, în 2007, se poate vorbi avînd în vedere perspectiva optimizării ei. Aceasta înseamnă un aranjament social şi instituţional care să reducă pe cît se poate costurile şi să mărească beneficiile: pentru indivizi, pentru societăţile de primire, pentru cele de origine. Din acest punct de vedere, este important să discutăm despre tipurile de migranţi, clasificaţi după ocupaţie. MITUL CĂPŞUNARULUI Dacă ne uităm în presă, tipul majoritar este căpşunarul. Dar, statistic vorbind, căpşunarul nu este cel mai important în tabloul general. Acesta este doar un alt nume pentru agricultor. Dar agricultorii reprezintă doar 15% din migranţi. Categoria predominantă este cea a constructorilor, cam 30% din totalul lor. Aproape la egalitate ca pondere cu ei sînt menajerele. Restul, pînă la sută la sută, include încă două categorii: pe de o parte, elitele, cei cu un nivel de calificare foarte ridicat - medici, cercetători, specialişti în informatică; pe de alta, marginalii. Aici pot fi incluşi infractorii, prostituatele... Dacă reuşim să înţelegem cum este cu fiecare din aceste categorii şi cum se leagă între ele, cred că reuşim să spunem ceva util pentru cei care vor şi pot să facă politici în domeniu. FAMILIA TIPICĂ Primele două categorii - constructorii şi menajerele - ne trimit la ideea că, de fapt, în cele mai multe cazuri avem de-a face cu indivizi din aceeaşi familie: soţul este constructor, iar soţia - menajeră. Deja putem vorbi despre familia tipică de migranţi. Decizia de a rămîne acolo se ia pe familie. Dacă e întrevăzut un proces de apropiere între salariul mediu de aproximativ 1000 de euro pentru constructorul român din Italia şi cel din România, pentru menajere nu e posibil acelaşi lucru: decalajul între cît poate cîştiga o menajeră aici şi cît acolo e imens. Şansa de a găsi în România de lucru ca menajeră e foarte mică. Agricultorii pleacă mai mult din zona rurală, se duc mai mult spre Spania. Constructorii merg şi în Spania, în Italia şi în Grecia, iar menajerele îi însoţesc pretutindeni pe constructori şi agricultori. Cei cu un nivel foarte ridicat de educaţie circulă pe spaţii mult mai largi. Există o comunitate de români foarte bine structurată în Canada: un grup de informaticieni din Craiova, spre exemplu. Există un segment de specialişti care circulă foarte uşor între SUA şi România prin intermediul firmelor transnaţionale. Dar ei sînt o categorie specială, numeric vorbind, secundară şi nu putem trage concluzii generale de aici. POSIBILUL ANTREPRENOR O altă categorie ar fi cea a antreprenorilor pe care România îi tot aşteaptă să prindă rădăcini. Se pune tot mai mult problema condiţiilor în care românul plecat în străinătate ar veni aici să deschidă o firmă. Din păcate, deocamdată, semnele nu sînt foarte bune. Oamenii se gîndesc la aşa ceva doar după ce şi-au plătit taxele, şi-au făcut casă, şi-au cumpărat maşină, şi-au dus copiii pe un drum mai bun. Este normal ca numărul celor care-şi deschid firme să fie legat de vechimea la lucru în străinătate. Acesta este motivul pentru care în Vrancea - zonă cu experienţă de migraţie bine-consolidată - găseşti mult mai mulţi oameni care vor să înceapă o afacere decît în Teleorman, care e zonă de migraţie recentă. Oricum, prima perioadă cînd ajung în străinătate e una grea, de căutări; după aceea urmează aşezarea, decolarea efectivă, cu acumulare de bunuri, cu găsirea de casă, fie cu întemeiere de familie, fie cu divorţ, cu expediere de bani acasă. De-abia după aceea încep oamenii să gîndească ce-i de făcut pe viitor: rămîn acolo unde sînt sau se întorc în ţară, deschid firme. Investiţiile pe care le vor face sau nu în România sînt legate de mediul de afaceri şi instituţiile lui, de cît este acesta de prietenos. Oamenii observă că e mai simplu să deschidă un restaurant în Spania decît aici. Migranţii sînt oameni inteligenţi, mobili, care şi-au făcut o cultură, şi compară repede facilităţile: economice, instituţionale. Sînt primii critici ai instituţiilor. De aceea, în privinţa întoarcerii lor, nu se pot face predicţii necondiţionate. Există două mari condiţionări. Prima: revenirea depinde de cum va merge motorul economic al României - continuă să fie pe sistem ascendent, în ordine, există şanse să nu mai crească numărul celor care pleacă; apar etape de declin, automat vom avea de-a face cu sporirea numărului de migranţi. A doua se leagă de instituţii: dacă percepţia în ce priveşte mersul acestora se va schimba, migraţia se poate diminua. Instituţiile trebuie să meargă mai bine, dar şi să se vadă în imaginea publică acest lucru. CHESTIUNEA REVENIRII Se discută pe familii şi generaţii. Părinţii, în jur de 40 şi ceva de ani, plecaţi acolo de pe la 30, gîndesc cam aşa: mai stăm aici, mai strîngem nişte bani cu care terminăm casa din România, poate reuşim să cumpărăm şi în Italia sau Spania un apartament; dar copiii lor, foarte probabil, rămîn acolo. Avem de-a face cu două moduri de viaţă care încep să se lege: pe de o parte, adulţii care merg spre ieşirea din ciclul productivităţii, încep să gîndească revenirea în ţară, în casa pe care au construit-o; pe de alta, copiii. Sînt două categorii de copii: unii pe care îi întîlnim prin satele din România, şi alţii care deja au plecat. Din cei rămaşi, unii vor să plece, alţii nu. În momentul în care copilul de migrant a intrat într-o şcoală, învaţă limba, şi se integrează, şansele de revenire sînt minime. La generaţia a doua, lucrurile încep să se structureze pe ideea rămînerii în străinătate. Această chestiune a viitorului migranţilor trebuie discutată fără numere. Numerele încurcă. Vom avea de-a face cu un segment larg de populaţie care va trăi aici şi acolo după modul de viaţă de acolo şi de aici: o migraţie în care se împleteşte stilul de viaţă de la destinaţie cu cel de la origini. CASELE În privinţa caselor pe care le construiesc, au început să fie puse etichete: că ceea ce fac e iraţional, că de ce le trebuie atîtea camere... Pe baza informaţiilor pe care le am din sondaje, pot spune că nu trebuie să ne grăbim cu etichetarea. Din punct de vedere strict economic, e profitabil în condiţiile în care oamenii vor reveni aici, în vacanţe, la pensie, în situaţia în care se va structura un gen de navetism transnaţional - locuinţele goale de acum, pe termen lung, încep să capete sens. Casele vor putea fi folosite şi ca spaţii de cazare turistică: migrantul obişnuit este un tip mult mai creativ decît mulţi dintre cercetătorii care fac aprecieri în domeniu. a consemnat Iaromira Popovici

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.