Moșul Nuca

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Moșul Nuca jpeg

Dependenţa poate fi „de bune“. Sau „de rele“. Dependenţa de alcool şi de droguri e de rău. Aşa, cel puţin, spun medicii. Dar ei spun la fel şi referitor la dependenţa de dulciuri, de carne. Dependenţa de sucuri proaste, cu „chimicale“ care dau produsului culori turbate: roz, roşu-cardinal, verde, oranj. Dependenţa de concentrate, de e-uri, de marfa alimentară contrafăcută. Mai adăugaţi dependenţa de fast food-uri, de aripioare KFC. Dependenţa de vegetarianism. Dependenţa de cure de slăbit. De produse eco. Dependenţa de tutun care strică plămînii omului. Şi dantura lui. Adăugaţi şi dependenţele nobile faţă de care mulţi au îndoieli că sînt chiar aşa. Sau le privesc cu indiferenţă. Le ignoră şi nici nu ştiu că există. Spre exemplu, dependenţa nobilă de cititul cărţilor. Dependenţa la fel de nobilă a audiţiei zi şi noapte, eventual cu căştile pe urechi, a muzicii de jazz. A blues-urilor. Dependenţa de punk. De manele. De hip-hop. Dependenţa de filme. Dar şi dependenţa de dorul de ducă. De excursii în locuri puţin cercetate. Dependenţa de natură. Dependenţa de expediţii şi de reveriile legate de pregătirea lor preţ de un an. Dependenţa de expediţia în Patagonia. 

Mi le pot imagina pe multe dintre ele, întrucît sînt, la rîndul meu, dependent de reverii. O să încerc să dibui cîteva, ca să vă convingeţi că dependenţa este prezentă la masa mea de scris. Pîrdalnica imaginaţie creatoare mi-l readuce aievea în amintire pe moşul Nuca, un beţivan din copilăria mea, care pute a ţigară şi a izmene, a sudoare, a pişi pute, ia te uită cum m-a năpădit mirosul: „du-te acasă“, zice tanti Lenuţa, femeia de serviciu de la Azilul de bătrîni, şi el chiar o ascultă, ar vrea să se scoale din iarba din parcul oraşului, nu departe de malul rîului Mureş, e toamnă în imaginea care ni se arată: exist dependent în toamna lui moş Nuca, s-au topit cîteva decenii de atunci, îmi aduc perfect aminte cum, la vremea de liceu, beam lichior de ciocolată cu colegul Ioani Abfalter la terasa „Pescăruşul“, şi moşul Nuca dormea dependent de alcool, prăvălit în iarba din parc. Încercam şi noi să aflăm cum e să fii dependent de alcool şi de tutun. Prin urmare, sorbeam din paharul cu lichior şi sugeam năprasnic din ţigara Amiral. În anii aceia ascultam Green River – albumul formaţiei Creedence Clearwater Revival. Tot atunci moşul Nuca intra clătinîndu-se în curtea casei lui părăsite în care a crescut loboda, şi piru, şi floarea denumită barbar pizda ţigăncii. La fel, laptele cîinelui, părul porcului, bozul înalt şi pipirigul de baltă. Sînt dependent de amintirea cu moşul Nuca intrînd în curtea aceea în care a venit toamna, şi verdele crud al buruienilor s-a făcut gălbui, apoi amărui, apoi tabac, apoi s-a răsucit ars de bruma care s-a lăsat peste flenduriţele de la nădragii lui moş Nuca care, fiind toamnă aurie, doarme în şopronul cuptorului de făcut ţuică „de la MAT“ care va deveni mai apoi întreprinderea Vinalcool, secţia Radna. Sînt dependent de imaginea aceea, de mirosul „de comină“, de răchie autumnală, de fum şi de chiştocul de ţigară răsucită din foaie de ziar, de moş, chiar lîngă butoiul numit răcitor, şi a venit tanti Lenuţa şi i-a zis: „du-te acasă, prăpăditule“. Sînt dependent de felul în care el s-a uitat la modul serios înaintea lui, gata să plece deoarece nu mai ştie de cîte nopţi doarme la cazanul de „fript ţuică“. 

Moşul Nuca – un boschetar din copilăria mea despre care ştiu că a ajuns aşa din cauză că era dependent de alcool. În luna noiembrie mergea pe la oameni cu un „firiz“ şi o pilă cu care ascuţea zimţii ferăstrăului. Moşul Nuca tăia lemne pe capra tăietorului – o imagine faţă de care sînt cu totul dependent. Şi de mirosul de „firizană“ sînt dependent, după cum sînt dependent şi de cuvîntul „firizană“ care se numeşte literar rumeguş. Aceasta, „firizana“ adică, se aşternea ca neaua de Crăciun peste cizmoacele sparte din gumă înfundate cu fîn ale moşului. Firizul lui se văieta ore în şir în şopron. Pe urmă se oprea la vremea prînzului, în amiaza gri de noiembrie, şi bătrînul primea paharul care se numea „deţ“ (sînt dependent şi de acest cuvînt popular). Moşul îl sorbea pe îndelete şi nici că vroia mîncare, aşa de tare rîvnea la un deţ. Altul! „Vezi ce face băutura din om, nici mîncare nu-i trebuie“, îmi zice bunică-mea cu inflexiuni sapienţiale în glas, în vreme ce îi dădea coltucul de pîine cu zama de cartofi şi costiţă afumată care, orişicîtuşi, nu valorau cît deţul de răchie. Un dependent, moşul Nuca!

Daniel Vighi este scriitor. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.