„Mulţi telespectatori ne consideră de neînlocuit“

Christoph MESTMACHER
Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
„Mulţi telespectatori ne consideră de neînlocuit“   jpeg

Interese regionale și globale

Pentru mine, ca redactor-şef al unei televiziuni regionale (NDR-Televiziunea Nord-Germană, ca parte a ARD), raportarea regională este extrem de importantă. În filmele noastre documentare, trebuie să le ofer spectatorilor o referinţă la regiunea lor, la viaţa lor – la nordul Germaniei, adică. În caz contrar, ei se vor refugia în divertisment. În orice caz, din punct de vedere personal, acesta nu e un „neajuns“, ci o şansă, deoarece vreau să ajung la un public cît mai larg. Dacă nu mă raportez la realitatea vieţii telespectatorilor mei, nu o să am succes cu nici un material documentar. Odată ce am stabilit această conexiune, pot să transmit cu succes chiar şi documentare social-politice. Un exemplu: Hainele noastre conţin tot mai multe substanţe dăunătoare şi periclitează sănătatea consumatorilor. În acest film am surprins oameni din nordul Germaniei (vînzătoare de textile cu preţ redus cărora le tremurau mîinile, vameşi din portul Hamburg care controlau containere cu măşti de gaze pe faţă) şi am mers astfel pe urmele feluritelor indicii şi probleme. Bunăoară: unde sînt, de fapt, fabricaţi aceşti jeanşi? Ş.a.m.d. Reuşesc astfel să-i explic telespectatorului – luîndu-l, cum ar veni, de mînă – condiţiile în care copiii din India muncesc pentru a fabrica aceşti pantaloni şi modul iresponsabil şi nereglementat în care se lucrează acolo cu substanţe toxice.

Ceea ce contează, pornind de la experienţa mea, este dramaturgia, investigaţia, opulenţa filmică; numai astfel pot transmite cu succes, la o televiziune regională, aproape orice material, chiar şi unul despre consecinţele globalizării. Cu alte cuvinte, nu orizontul de aşteptare al spectatorului e decisiv – atunci, ar trebui doar să-l linguşesc; criteriul nostru esenţial este stabilirea unei relaţii cu telespectatorul.

Nu mai vrem să ţinem predici (asta e bine!/asta e rău!), ci să lăsăm publicul să ia parte la investigaţiile noastre. Facem o călătorie informaţională, sperăm, captivantă.

Un domeniu protejat


Televiziunile publice reuşesc să nu fie influenţate politic investind mult timp, multă răbdare şi avînd directori de televiziune curajoşi. Eu am crescut într-o perioadă a NDR în care influenţa politică a fost contracarată de directorul nostru de pe atunci, prof. Jobst Plog. Dar de bază sînt jurnaliştii independenţi care nu se lasă atraşi de influenţele politice. Fără o astfel de fundaţie sănătoasă, nu există autonomie faţă de politic.

În Germania, televiziunile publice sînt şi nu sînt indispensabile. Sistemul nostru mixt de finanţare (taxă TV şi reclame) este, în vremuri în care veniturile din publicitate scad, un ghimpe în coasta multor agenţii de publicitate. Cerinţele lor sună astfel: televiziunile publice trebuie să se finanţeze numai din taxele TV. Însă, dacă ar fi aşa, nu ar mai fi cu putinţă o grilă de programe variată. Pentru moment, sîntem încă un domeniu protejat şi aşa şi trebuie să rămînem. Dar în Germania se discută noi modele de finanţare, şi alianţa dintre agenţii şi televiziunile private este una puternică. Mulţi telespectatori ne consideră de neînlocuit şi totuşi, pentru multă lume, taxa TV obligatorie reprezintă un neajuns. Pentru un aparat de radio şi un televizor, fiecare – mai puţin cazurile sociale grave, în sensul cel mai larg – trebuie să plătească 17,98 euro pe lună.

Christoph Mestmacher este redactor-şef la Departamentul Cultură şi Documentare din cadrul NDR – Televiziunea Nord-Germană din Hamburg.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.