O perspectivă britanică

Rupert Wolfe-Murray
Publicat în Dilema Veche nr. 193 din 21 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

România are mai multe lucruri în comun cu Marea Britanie, ţara mea de baştină. Spre exemplu: iubirea necondiţionată faţă de maşina personală şi lipsa de investiţii în infrastructura de căi ferate; progresele slabe cînd vine vorba de problemele legate de schimbarea climei; dar, mai ales, acel sentiment că te afli la "marginea" Europei. Britanicii se simt mai aproape de Statele Unite decît de Europa continentală, iar cînd vorbesc despre "Continent", îl percep ca pe un loc îndepărtat şi neimportant pentru grijile lor cotidiene. Ambele ţări împărtăşesc o lipsă de interes faţă de alegerile pentru Parlamentul European. Pînă cînd Slovacia a obţinut, în 2004, recordul pentru cea mai mică prezenţă la votul europarlamentar (doar 17% din totalul populaţiei a votat), Marea Britanie a fost mereu fruntaşă în topul ţărilor cu cea mai mică participare la vot. La alegerile europarlamentare din 1999, doar 20,4% din populaţia britanică s-a obosit să meargă la urne. România este noul pretendent pentru locul întîi în topul neparticipării la votul pentru Parlamentul European. Avînd în vedere lipsa de interes arătată de partidele politice din România, care ar trebui să fie principalii promotori ai campaniilor electorale, nu e de mirare că mass-media din România nu tratează acest subiect ca pe o ştire. Problema fundamentală, atît în România, cît şi în Marea Britanie, este că populaţia nu înţelege rolul, funcţia şi scopul Parlamentului European, iar partidele politice şi mass-media - din ambele ţări - nu fac nici un efort pentru a remedia această situaţie. Mai mult, în Marea Britanie, presa de tip tabloid s-a străduit cît mai mult să submineze încrederea publică în instituţiile europene. La conferinţa CNA despre "Mass-media şi alegerile europarlamentare", problemele legate de absenteism şi de informarea populaţiei au fost discutate din varii perspective. Vorbitori din Polonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria au fost de acord că prezenţa redusă la vot înseamnă că partidele extremiste cîştigă mai multe locuri în Parlamentul European, deoarece alegătorii acestor partide sînt mai disciplinaţi. Krzysztof Bobinski, analist politic şi candidat pentru alegerile europarlamentare din Polonia în 2004, afirma: "Din cele 54 de locuri alocate Poloniei pentru Parlamentul European, aproximativ jumătate au fost ocupate de partide declarat ostile Uniunii Europene sau care sînt puternic eurosceptice". Bobinski a mai explicat că acest lucru a dăunat imaginii Poloniei în Uniunea Europeană. În afară de criticile aduse de televiziunile private cu privire la numărul prea mare de interdicţii legate de prezentarea în media a alegerilor europarlamentare, unul dintre cele mai importante comentarii vine de la Mihail Vîrtosu, fondator al sucursalei româneşti a Autorităţii Internaţionale pentru Publicitate. Mihail Vîrtosu a fost singurul vorbitor din cadrul conferinţei care a văzut alegerile europarlamentare dintr-o perspectivă pozitivă, ca pe o oportunitate pentru politicienii români să se rupă de luptele murdare interne şi să se angreneze într-o dispută la nivel european: "acesta este momentul pe care toţi îl aşteptăm de mult", a spus el. De asemenea, Mihail Vîrtosu a descris numărul mare de cunoştinţe şi resurse disponibile în dinamica industrie publicitară românească, spunînd că "dacă politicienii ar şti cum să lucreze cu agenţiile de publicitate şi cu media, atunci ar reuşi să informeze publicul larg despre problematica europeană". Vasile Dîncu, unul dintre cei mai respectaţi membri ai Parlamentului European din România, a explicat dificultăţile cu care Parlamentul European se confruntă în comunicarea cu populaţiile din statele membre, o problemă reală care încă nu şi-a găsit rezolvarea la nivel european. Dîncu a spus: "Europa este un spaţiu discontinuu; singurul lucru pe care chiar îl avem în comun este un set de valori. În Germania au reuşit să construiască o campanie electorală plecînd de la aceste valori europene comune, şi a funcţionat". traducere de Iulia SEBEŞAN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.