O poveste despre Alina Azario

Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
O poveste despre Alina Azario jpeg

Era o după-amiază prin ianuarie, cred. Telefonul mobil sună: e Andi Enache care-mi vorbeşte despre primul CD de muzică clasică pe care casa A&A Records urma să-l lanseze. „Dar cine e interpretul?“ am întrebat eu, deja curioasă. „Pianista Alina Azario“, mi-a răspuns el. „Nu am auzit pînă acum de ea“, mă arăt eu mirată şi, de ce să nu recunosc, plină de dubii. „Dar e româncă?“ „Da“ – răspunde Andi –, „studiază la Hamburg, dar s-a născut la Piatra Neamţ.“ „Şi cam cîţi ani are?“ „În jur de 30 de ani“, mă lămureşte el.

Aşa am auzit pentru prima dată în viaţa mea de Alina Azario şi recunosc că, pînă nu am ascultat-o pe acel prim disc al ei apărut la A&A Records, am fost plină de rezerve asupra calităţii ei profesionale. Pentru că ştiu atît de mulţi muzicieni, chiar şi din muzica clasică, promovaţi drept noul Mozart, persoane care, în fapt, sînt doar nişte imagini pentru un anumit tip de presă.

Bineînţeles, am început să mă documentez despre Alina Azario. Şi aşa am aflat că a plecat din România la 15 ani, pentru a studia mai întîi în Franţa, apoi la Hamburg, alături de Evgheni Koroliov, cel care, aveam să desluşesc mai tîrziu, este un idol pentru ea; că a apărut în mai multe recitaluri şi concerte pe scene româneşti şi străine şi că, în 2011, a înregistrat coloana sonoră a filmului Poulet aux prunes, alături de violonistul Renaud Capuçon. De fapt, nu un CV spectaculos.

Altceva a fost însă spectaculos: momentul cînd am ascultat primul disc al Alinei Azario, înregistrat în studiourile radiodifuziunii publice din Hamburg, alături de un inginer de sunet care lucrează pentru Deutsche Grammophon – pentru că am fost surprinsă, fascinată de calitatea interpretării ei, de rafinamentul, culoarea, talentul în abordarea muzicii a doi dintre cei mai pretenţioşi compozitori din istoria muzicii – Jean Philippe Rameau şi Claude Debussy.

Alina Azario a ales un repertoriu cel puţin neobişnuit pentru primul ei disc, pentru că – să recunoaştem – Rameau şi Debussy nu sînt cei mai vandabili compozitori de muzică clasică. Însă ea este o persoană foarte curajoasă; în fond, tot ea a iniţiat şi primul Festival „Clara Haskil“, ce urmează să se desfăşoare, din 30 august, la Sibiu.

Şi, în plus, Alina Azario este un om cu totul special, interesant, prototipul persoanei dilematice: puteţi să o descoperiţi, în această ipostază, în înregistrarea video a „Interviurilor Radio România Muzical“, postată pe site-ul www.romania-muzical.ro.

Aşa că mă bucur că Alina Azario este invitată să cînte în cadrul Festivalului Dilema veche, unde veţi putea asculta preludii de Debussy. 

Cristina Comandaşu este critic muzical.

Foto: A. Retinschi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.