"O punte a simţămintelor"

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
"O punte a simţămintelor" jpeg

- interviu cu Mehmet Emin KORKUT, directorul Fundaţiei Tuna -

De cîţiva ani, în Parcul Herăstrău, din Bucureşti, are loc Festivalul Turcesc, un festival menit să promoveze cultura turcă în România. Timp de trei zile, iubitorii culturii orientale se pot delecta cu mîncăruri pregătite chiar de către femeile din comunitatea turcă, asistă la concerte de muzică şi dans şi pot admira (şi chiar cumpăra) veşminte tradiţionale. Am stat de vorbă cu organizatorii acestui festival, descoperind nu doar o organizaţie care promovează cultura turcă în România, ci şi o instituţie caritabilă, implicată în mai multe acţiuni umanitare desfăşurate în ţara noastră.

Cînd s-a înfiinţat Fundaţia Tuna în România?

Este o instituţie nonprofit, înfiinţată în 1995, prin asocierea cetăţenilor turci şi români care îşi desfăşoară activitatea în domeniul socio-cultural. 

Sîntem activi de 18 ani datorită sprijinului sponsorilor şi a voluntarilor. În rîndul acţiunilor de ajutor social organizate de Fundaţia Tuna se numără şi donaţii de alimente şi îmbrăcăminte, care sînt destinate familiilor defavorizate, sinistraţilor, spitalelor, căminelor de bătrîni, orfelinatelor. În ceea ce priveşte contribuţia la acţiunile noastre, dorim să mulţumim, în mod special, Primăriei Generale a Capitalei şi tuturor Primăriilor de Sector.

Care sînt programele Fundaţiei Tuna? 

Pe lîngă activităţile sociale, în structura Fundaţiei Tuna se află şi un Centru de Cultură şi Educaţie, care contribuie mai mult la oficializarea relaţiilor. Principalele activităţi ale Centrului sînt legate de organizarea de cursuri de limba română pentru străini, limba turcă şi limba engleză. Putem defini Fundaţia ca o organizaţie cu activităţi partenere între comunităţile româno-turce. De asemenea, a devenit o tradiţie să sărbătorim împreună cu românii anumite zile culturale.

Există un festival pe care îl organizaţi anual în România. Povestiţi-ne despre acest eveniment.

De ani de zile, în vederea colectării de fonduri pentru burse de studiu, am organizat chermeze la Palatul Copiilor. Aceste activităţi le-am unit sub o „umbrelă“, atît cu gîndul de a face cunoscută organizaţia noastră unui public cît mai larg, cît şi cu intenţia ca gustul bucătăriei tradiţionale turceşti să ajungă la un număr cît mai mare de persoane. 

Ideile au deschis uşi noi şi astfel proiectul nostru a devenit un Festival cultural, numit Festivalul Turcesc. Observăm că bucatele tradiţionale turceşti sînt cele mai atractive pentru oaspeţii români.

Femeile turcoaice gătesc acasă plăcinte şi prăjituri cum ştiu ele mai bine şi se străduiesc să-i încînte pe musafirii români. Festivalul atrage şi atenţia iubitorilor de arte vizuale, prin atelierele de creaţie. Desigur, muzica tradiţională turcească şi spectacolele folclorice sînt principalul factor de susţinere a activităţii timp de trei zile. Pe scurt, putem spune că atît vizitatorii care se află în trecere, cît şi cei care ştiu de acest festival au posibilitatea să petreacă un sfîrşit de săptămînă animat şi distractiv.

An de an, organizăm şi Festivalul Kurban Bayram. Cu ocazia Sărbătorii Sacrificiului, oferim anual în jur de 13 tone de carne. În 2013, acest eveniment a avut loc în Parcul Herăstrău şi a fost realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, în cadrul căruia am oferit kavurma kebab la 25.000 de participanţi. Analizînd reacţiile pozitive, putem spune că festivalurile la care ne-am referit reprezintă o contribuţie semnificativă la relaţiile prieteneşti dintre cele două comunităţi. 

Pe lîngă evenimentele culturale pe care le organizaţi, Fundaţia Tuna întreprinde  şi acte umanitare. Despre ce e vorba?

Într-adevăr, pînă în prezent, Fundaţia este activă prin mai multe evenimente cu caracter social şi cultural. De exemplu, în timpul căderilor masive de zăpadă în judeţul Buzău din anul 2012, cu sprijinul logistic al armatei, voluntarii noştri au distribuit, din casă în casă, 7500 kg de alimente, în comuna Pardoşi şi satele Costomiru, Chiperu, Valea lui Lalu şi Valea Şchiopului. În luna august 2013, am donat 13,5 tone de  alimente în 14 zone din ţară (la Iaşi, Cluj, Timişoara, Ploieşti, Ilfov, Giurgiu, Constanţa, plus cinci sectoare din Bucureşti). Tot în 2013, Fundaţia Tuna a mai donat pachete cu paturi, perne, plăpumi, alimente neperisabile şi carne, la sinistraţii din comunele Cuza Vodă, Cudalbi şi Corod – judeţul Galaţi. În luna septembrie, alte 100 de pachete cu alimente au fost donate unor familii din comuna Cuza Vodă, din judeţul Galaţi. În octombrie, peste o mie de familii (mai precis 1680 de familii) din zona Munteniei şi a Dobrogei au primit 4200 kg de carne, iar cu ocazia Festivalului Kurban Bayram, organizat în aceeaşi lună, în Parcul Herăstrău din Bucureşti vizitatorii au primit, gratuit, 25.000 de porţii de kebab. 

În noiembrie 2013, 400 de copii din comuna Dobromir (judeţul Constanţa) au primit îmbrăcăminte şi încălţăminte. Este vorba despre copii care abandonaseră şcoala sau erau în pragul abandonului, din cauză că familiile nu aveau cu ce să îi trimită la studii. Totodată, am oferit pachete cu alimente, pături şi plăpumi altor 600 de familii.

La sfîrşitul anului, în decembrie 2013, am oferit bucurie şi cadouri, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, la 250 de copii din Centrele de Asistenţă Socială ale Primăriilor din Sectoarele 2 şi 4, din Bucureşti.

Am vorbit despre actele caritabile desfăşurate de Fundaţia Tuna. Aţi întîmpinat probleme?

În legătură cu activităţile noastre, în mod special dorim să atragem atenţia asupra a trei aspecte importante: în cadrul Festivalului Turcesc, vreme de trei zile au fost în jur de 120.000 de vizitatori, iar la acţiunile cu caracter social am interacţionat cu zeci de mii de persoane. În tot acest timp, nu am avut nici un moment neplăcut, care să strice armonia. Credem că este rezultatul apropierii, al toleranţei şi al mulţumirii participanţilor la acţiune. Comunitatea turcă din România a avut parte numai de respect din partea comunităţii române, ceea ce reflectă rădăcinile din cultura română bazată pe dragoste şi toleranţă. Aceste caracteristici sînt de admirat.

Care credeţi că ar fi afinităţile, asemănările, „numitorii comuni“ ai celor două culturi, turcă şi română?

Conform impresiilor personale lăsate de către participanţii la acţiunile noastre, culese în urma dialogului cu ei, am observat că între cele două culturi există foarte multe asemănări şi fiecare are frumuseţea proprie. Acest aspect nu a fost remarcat doar de către organizatori în timpul Festivalului, ci aproape toată lumea implicată a simţit asta. Este un punct important. Primim mulţumiri atît din partea românilor, cît şi a turcilor. Pe lîngă faptul că organizăm acţiuni frumoase, motivele de mulţumire au fost exprimate şi prin posibilitatea de dialog între cele două popoare. 

Am înţeles că Festivalurile pe care le organizăm şi toate acţiunile noastre sînt o punte a simţămintelor. 

a consemnat Stela GIURGEANU

Foto: Fundaţia Tuna

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.