Mai există grîu netrucat pe o „Arcă a lui Noe“ de astăzi? Puteţi să povestiţi istoria unui bob de grîu netrucat?

Nu ştiu ce înseamnă grîu trucat, dar ştiu că există o „Arcă a lui Noe“ construită în Danemarca, fiecare ţară trimiţînd seminţe din plantele pe care vrea să le protejeze. Nu ştiu dacă România a participat la această „construcţie“. În România avem bănci de gene (la Suceava, de exemplu) unde sînt conservate seminţe valoroase ale mai multor plante.

Orice specie evoluează şi, dacă nu evoluează suficient, se pierde, adică degenerează, pentru că apar boli noi, cărora specia nu este pregătită să le facă faţă. Un alt exemplu îl reprezintă schimbările climatice faţă de care trebuie să ne adaptăm atît noi, oamenii, cît şi celelalte organisme, cum ar fi plantele sau animalele. Astfel, cercetările de „ameliorare“, pe care le realizează institute agronomice de cercetări, se ocupă de aceste adaptări, prin construcţii de hibrizi mai rezistenţi.

Putem vedea un final al lumii dacă nu folosim produse bio, dacă nu avem grijă eco de pămînt?

Probabil că trebuie să existe o nouă „ordine mondială“, în modul de a trăi pe pămînt, ţinînd cont de faptul că vom fi tot mai mulţi care trebuie să împărţim nişte resurse limitate (pămînt, apă şi energie), şi în condiţii de schimbări climatice.

Trebuie să se elaboreze scenarii care să ne asigure că agricultura „eco“ poate hrăni lumea. Eu nu sînt agronom, dar am înţeles că productivitatea în cazul „eco“ este mult mai mică.

Chiar dacă alimentele ar fi ceva mai scumpe, dacă sistemul de producţie „ecologic“ sau sistemul de producţie cu „input-uri reduse“ poate asigura hrană oamenilor din România, ar merita să îl încercăm, la nivel de ţară, bineînţeles.

Ce înseamnă pîine? Din ce este făcută? Cum este făcută? De ce este făcută?

Pîinea are la bază făină de cereale (grîu, secară, orz, ovăz). Pîinea trebuie să aibă, în mod normal, nici mai mult, nici mai puţin de patru ingrediente: făină, drojdie, apă şi sare. Ştim că se mai adaugă seminţe, fructe sau alte ingrediente, dar acestea sînt specialităţi de panificaţie.

Tehnologia de fabricare a pîinii este o biotehnologie, utilizînd drojdia de panificaţie că afînător biologic. Adică, drojdia ajută să fermenteze (dospească) aluatul şi astfel acesta să se transforme, după coacere, în pîine.

Cerealele sînt productive şi se pot cultiva şi recolta pe suprafeţe mari, fiind, prin produsele alimentare care se obţin din ele, o sursă sigură de proteine pentru alimentaţia umană.

Pîinea, ca aliment cu gust neutru, plăcută din punct de vedere al aromei, al structurii şi al altor atribute senzoriale, poate însoţi celelalte alimente ca suport. Pe de altă parte, pîinea are un conţinut mic de grăsimi, un conţinut de proteine şi glucide adecvat (glucide complexe care nu afectează concentraţia de zahăr din sînge) şi un conţinut semnificativ de fibre alimentare, dacă este obţinută din făină închisă la culoare – ceea ce îi conferă proprietăţi nutritive valoroase. Pîinea, în special cea închisă la culoare, mai conţine vitamine şi minerale, în condiţiile folosirii unei tehnologii adecvate.

Pîinea adevărată este cu TVA sau nu? Ce a însemnat actuala reducere a TVA-ului?

Nu ştiu ce să vă răspund la această întrebare. Eu consider pîinea adevărată cea pe care v-am descris-o mai sus.

Cred totuşi că reducerea TVA-ului la produsele alimentare este un lucru bun. Alimentele nu sînt o „marfă“ ca orice altă marfă, ci de ele depinde sănătatea noastră fizică şi mentală. Securitatea alimentară a unei populaţii se asigură prin politici de stimulare a producţiei de alimente de bună calitate, alimente care să constituie hrană pentru toate categoriile de consumatori (bătrîni, copii, persoane cu diverse afecţiuni etc.) şi la care să aibă acces toţi oamenii. O politică fiscală de genul acesta este binevenită.

Toată gama fitness nu este o prelucrare sintetică? Este ea mîncare adevărată, reală? Pe cine hrăneşte?

Care este acea gamă? Cerealele de mic dejun? Batoanele proteice? Nu este vorba de nici o prelucrare sintetică aici, ci, pur şi simplu, sînt alte produse alimentare. În orice caz, nu au legătură cu pîinea.

Cînd pîinea neagră nu este o făcătură?

Pîinea neagră trebuie să fie făcută din făină neagră, nu din făină albă cu adaos de tărîţe, sau caramel, sau malţ – care toate sînt, de altfel, ingrediente acceptate.

Pîinea adevărată e mîncată numai de cei cu bani? Există o discriminare a pîinii adevărate, printre consumatori?

Orice persoană în România are acces la pîine adevărată, cum spuneţi dvs., numai să ştie să o aleagă. Culmea e că aceasta nu este cea mai scumpă dintre alte sortimente.

Cui îi foloseşte ţăranul de astăzi, neconectat la filozofia bio?

Ţăranii noştri îşi produc singuri alimentele. Ei sînt cei care trăiesc din agricultura de subzistenţă. Putem spune că sînt conectaţi încă la filozofia „eco“. Pe noi ne hrănesc mai mult fermierii.

Cu ce se combină o pîine bio?

Foarte bine se combină cu nişte nuci, puţin must sau vin (după preferinţă) şi bună dispoziţie. Am mai putea adăuga brînză şi roşii româneşti.

Nastasia Belc este director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti.

a consemnat Eugen ISTODOR 

Foto: wikimedia commons